Nicolae Bud, premiat de Academia de Științe Tehnice din România O nouă confirmare a valorii cercetărilor de „cursă lungă”

Cunoscutul maramureșean, implicat ca om de știință și persoană publică în slujba Cetății, a fost distins cu un prestigios premiu al Academiei de Științe Tehnice din România (ASTR) pentru valoroasa lucrare „Proiectele miniere; evaluarea din perspectiva dezvoltării durabile”, ediția a II-a, revăzută și adăugită. Reamintim că Nicolae Bud a fost ales anul trecut membru asociat al ASTR.

Teodor Brateș, dr. în Economie
Conform unei tradiții academice, asemenea premii poartă numele unor precursori de marcă din domeniile de specialitate ale operelor distinse. În cazul de față, este vorba despre Premiul „Iulian Gavăt”, reputat inginer geolog (1900-1978), profesor universitar, membru co­res­pondent al Academiei Române, cel care a efectuat cercetări esențiale de geofizică aplicată, în vederea descoperirii și valorificării unor importante zăcăminte de resurse minerale.
Desigur, ne aflăm în fața unui studiu eminamente științific, adresat, în primul rând, specialiștilor și celor care vor deveni specialiști în materie de minerit. Dar, dincolo de tematica și limbajul adecvat unor asemenea opere, cititorul-țintă dobândește, printr-o lectură agreabilă, cunoștințe indispensabile, care se constituie într-un model de spirit analitic, într-o manieră de abordare a unor procese și fenomene care permit nu numai din perspectiva cercetătorului, ci și din aceea a cetățeanului simplu să înțeleagă în adâncimea lor procese și fenomene care – în primă și ultimă instanță, direct și indirect – le influențează viața de zi cu zi, chiar și destinul.
Cartea reprezintă un moment de vârf în derularea unor studii începute de Nicolae Bud încă de pe băncile facultății, la Institutul de Mine din Petroșani, studii continuate fără întrerupere la Mina Borșa, în calitate de inginer stagiar, apoi la Mina Ilba, în funcții de conducere, de la sectoarele de extracție din subteran până la postul de inginer-șef și mai departe ca director la Întreprinderea de Prospec­țiuni și Exploatări Miniere din Baia Mare.

În cursul investigațiilor pentru elaborarea tezei de doctor în științe inginerești, după obținerea titlului de doctor în economie, a întregit lucrările în temă cu elemente izvorâte din propria experiență, ridicată la rangul de teorie gene­ra­lizantă. Această continuitate – în care cercetarea fundamentală s-a îmbinat cu cea aplicativă – a căpătat va­lențele excelenței, fapt confirmat de acordarea Premiului Academiei Române „Virgil Madgearu” cărții „Proiectele miniere”.

Cea de-a doua ediție reprezintă nu numai dezvoltarea și aprofundarea cercetărilor de până acum, ci și o aducere la zi (cum se spune) a întregului arsenal de demonstrații, de argumente, de probe, oferite de realitățile în permanentă mișcare, integrate unor preocupări majore. Este de ajuns să trecem în revistă titlurile unor capitole pentru a ne da seama că dr. ing., dr. ec. – întruchipate într-o singură persoană – Nicolae Bud a căutat și a găsit răspunsuri convingătoare la întrebări de cel mai larg interes public privind conceperea și evaluarea proiectelor miniere, determinarea costurilor și beneficiilor lor la racordarea la cerințele dezvoltării durabile. Consistența analizelor a fost relevată de acad. Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Națio­nale a României, când a considerat că această carte „este discursul unui intelectual, al unui intelectual public. Deschizând un dosar, acela al cerinței de a se «turna» României o nouă bază pentru o creștere economică sănătoasă, într-un ciclu lung, într-un proces de dezvoltare durabilă indică un loc distinct al industriei miniere în acest dosar”. Remarci asemănătoare aparțin foștilor președinți ai Academiei Române, acad. Ionel Haiduc și acad. Ionel Valentin Vlad, precum și actualului vicepreședinte al celui mai înalt for științific și cultural al țării, acad. Răzvan Theodorescu.
La rândul ei, ampla prefață elaborată de prof. univ. dr. Marin Dinu pune accentul pe standardele înalte ale modului în care Nicolae Bud își înscrie cercetările și concluziile în arealul celor mai avansate viziuni asupra valorificării resurselor naturale în țara noastră și pe plan global. Astfel, apreciază că lucrarea la care ne referim „este un antidot împotriva precarizării gân­dirii analitice. Un astfel de antidot este acceptat doar de către oameni care simt că marile tranziții nu-și pot scoate din neant agenți. Cei care văd un reper intelectual constant în carte și care pun, totodată, capete de pod pe sursele de informare, din virtual, sunt, totuși, cei care duc realitatea înainte”.

Este, de asemenea, interesant de observat, din perspectiva actuali­tății, că în „Strategia României pentru Resurse Minerale Neenergetice – Orizont 2035”, elaborată recent de Ministerul Economiei, se regăsesc multe dintre soluțiile propuse în cartea lui Nicolae Bud. Prin urmare, avem de-a face cu o cercetare care nu se încadrează în ceea ce, în termeni neacademici, într-un limbaj popular, se numește „munca în zadar” sau „un strigăt în pustiu”. Este, cum s-a mai remarcat, un efort intelectual, receptat ca atare la valoarea și dimensiunile lui reale, de cei care înțeleg imperativele timpului în care trăim. Putem beneficia, astfel, cu toții, de contribuțiile cercetătorului „de cursă lungă”, contemporanul nostru, Nicolae Bud, dacă vom avea șansa ca ideile sale să se transforme în decizii și, apoi, în realități definitorii pentru viitorul nostru comun, așa cum ni-l dorim și așa cum vom fi în stare să-l împlinim.