Mondo Cane

Ştiinţele sociale sunt un grup de discipline academice care investi­ghează universul consecinţelor interacţiunilor umane. Felul în care planurile de acţiune sunt ge­nerate în mentalitatea indivizilor este obiectul ştiinţelor umane.
Se poate trasa o graniţă între ştiin­ţele umane, pe de o parte, şi ştiinţele sociale, pe de altă parte. Ştiinţele umane investighează ca­pacităţile omului de a urmări conştient sco­puri, de a folosi limbajul sau, prin contrast, structurile de adâncime ale minţii umane. Ştiin­ţele sociale sunt interesate de con­secinţele neinten­ţio­nate ale acţiu­nilor şi in­terac­ţiunilor indivizilor.
Aspecte privind graniţele dintre ştiinţele sociale şi limitele lor pot fi surprinse analizând, de exemplu, contrastul dintre ştiinţele sociale şi ştiinţele umane; in­terac­­ţiunile sociale şi conse­cinţele neintenţio­nate; metodologia: centrarea pe acţiuni versus centrarea pe opinii; economie versus sociologie; antro­pologia şi legătura cu lingvistica etc.

Există dispute care străbat întreaga metodologie a ştiinţelor sociale. A discuta despre opţiu­nile valorice care stau la baza presupoziţiilor diverselor teorii este oarecum vag. Orice ştiinţă presupune astfel de opţiuni valorice. Contrastul trasat este cel dintre opţiuni valorice asumate în asemenea mod încât cer­cetarea este închisă şi, paradoxal, un asemenea mod de a asuma astfel de opţiuni lasă cercetătorului li­bertatea investigaţiei.

Rostul ştiinţelor sociale nu este acela de a face propagandă pentru o soluţie - oricare ar fi ea - a pro­blemelor sociale.
Seria disputelor fundamentale din ştiinţele sociale continuă, fiind examinată ideea avansată de Gary Becker (a fost un economist american de origine evreiască, laureat al Premiului Nobel pentru economie) şi alţii, după care - ştiinţele sociale - sunt de fapt şcoli de cercetare; ceea ce le deo­sebeşte nu sunt obiectele diferite ale cercetării, ci natura programelor lor de cercetare.

A exploata ideea unui fond meto­dologic comun diverselor ştiinţe sociale, poate duce şi la concluzia că statistica este adesea prezentă în cercetarea socială. Discuţia despre rolul statisticii constituie şi un excelent teren pentru a examina spinoasa problemă a raportului ştiin­ţelor sociale cu ştiinţele naturii.

La o relativ recentă Conferinţă Internaţională desfăşurată la Seul, dedicată ştiinţelor sociale, a pornit o altă dispută între cei care susţin valabilitatea, confirmată în timp, a tezelor care stau la baza acestei ştiinţe şi care sunt fundamentate pe valorile creştine şi cei care afirmă că întreaga cons­trucţie ideatică actuală trebuie „aruncată la lada istoriei” întrucât nu ţine seama de filosofia islamului (fundamentele teoretice ale islamului dăinuie din 711 d.Hr.).
Este o nouă dovadă că islamul nu doreşte să se integreze în cultura europeană ci să o înlocuiască.
Junele Sebastian Kurz, actualul cancelar al Austriei, a salutat ini­ţiativa prin care, în acest an, după secole de zi liberă oficială pentru Vinerea Mare, populaţia să meargă la muncă, să nu se mai gândească la sacrificiul celui care a mântuit lumea.