Mondo Cane

La data apariției acestui articol, transferul de putere între preșe­dintele perdant, Donald Trump, și președintele ales, Joe Biden,  a avut loc de trei zile. Donald Trump a susținut tot timpul că alegerile au fost viciate în defavoarea lui și, în acest sens, s-au depus mii de sesi­zări la instanțele americane.
În niciuna dintre ele nu li s-a dat curs. Falia produsă între cetățenii SUA, în care 40 la sută dintre alegători consideră că alegerile au fost fraudate, observatorii politici consideră că se va adânci în perioada următoare, întrucât disensiunile apărute cu prilejul acestor alegeri reprezintă izbucnirea la suprafață a unor nemulțumiri sociale reale din sânul societății americane. Pentru a face o pre­zentare inteligibilă a ce s-a întâmplat în aceste zile în SUA se impune să prezentăm înțelesul câtorva cuvinte des vehiculate în presa locală și mondială. Primul ar fi „Mainstream”. În limba engleză americană, acesta indică un curent sau o tendință care, într-o anumită sferă, în acest caz politică, bene­ficiază de o majoritate, spre deosebire de tendințele minorităților. Uneori, termenul trece printr-o judecată de valoare, care poate fi negativă sau pozitivă, în funcție de cazuri și contexte. Sunt relevante mișcările de protest agresive, imediat după victoria în alegeri a lui Donal Trump din 2016. Un alt grup, care a fost extrem de activ în această perioadă, a fost format din activiști BLM (Black Lives Matter), care, de câteva luni, planificau proteste în cazul în care Trump nu va recunoaște victoria lui Biden. Diferite grupuri, conduse de Black Lives Matter și Shutdown, au organizat sesiuni de instruire de luni de zile în mai multe orașe, inclusiv Washington, D.C., New York, Chicago, Los Angeles, Seattle și Portland și au realizat  peste noapte mici proteste neautorizate. A treia grupare, care s-a implicat în ruși­nosul atac asupra Capitoliului, sunt militanții AntiFa, noii „teroriști urbani”, care reprezintă  neoliberalismul american sau socialismul dus la extrem.  În urmă cu patru ani, în ziua instalării președintelui Donald Trump la Casa Albă, paralel cu imaginile de la festivitățile de inaugurare, televiziunile au arătat aspecte de la protestele care aveau loc la mică distanță. Dar ceva a apărut ca neobișnuit. Unii dintre protestatari nu erau grupuri care manifestau cu pancarte și scandând lozinci, ei erau majoritatea îmbră­cați în negru, aveau fețele acoperite și erau vizibil concentrați pe acțiunile de distrugere și vandalizare. În săptămânile următoare, acești protestatari de un tip nou, despre care se afirmă că se numesc „black bloc”,  fac parte din or­ganizația AntiFa (nume derivat de la termenul de antifascist).
În urma celor întâmplate la Capitoliu, democrații au inițiat destituirea lui Trump din funcția de președinte, fapt nemaiîntâlnit în istoria SUA, ceea ce ar însemna printre altele pierderea de către Trump a tuturor privilegiilor unui fost președinte (drepturi financiare, paza personlă, implicarea în vii­toare alegeri, etc.) și un blam politic personal și a partidului care l-a susținut. Destituirea ar însemna repetarea a ceea ce s-a întâmplat cu Oliver Cromwell, când regaliștii au revenit la putere în 1660, cadavrul lui Cromwell a fost exhumat, atârnat în lanțuri și decapitat.
Asemă­narea este permisă, întrucât fostul președinte, din punct de vedere politic și administrativ, este o persoană care, la momentul votului  (cu o zi înaintea instalării nou­lui președinte), nu mai are nicio putere reală. Implicarea unor grupuri de tipul celor enumerate
s-au întâlnit și în Noul Testament, în Faptele Apostolilor, când a fost vorba de defăimarea nejustificată a Sfântului Paul. În două mii de ani, nu s-a schimbat nimic.