Mondo Cane

În zarva cotidiană, al cărei zgomot de fond este asigurat de urletul sinistru al ambulanțelor care transportă de ici – colo - nici ei nu știu precis unde - bolnavi presupuși, unde sirenele dispe­rate ale poliției fug de - și uneori după - hoarde de actuali și viitori „interlopi” , unde pe fațadele mohorâte ale blocurilor comuniste „înnobilate” cu pozele unor personaje cu păr gelat,  care peste o lună vor pretinde să fie salutați cu „să trăiți, șefule!”, s-au nimerit câteva persoane, care au sfidat rea­litatea impusă de ignoranți, şi
și-au permis, „respectând distan­țarea fizică”, cu fața acoperită de „botnița covi­dă”, să răspundă la o invitație a Asociației Culturale Musica Rivulina.
În curtea Muzeului  Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, cu a sa ținută elegantă, sobră, așa cum stă bine unui lăcaş de cultu­ră, neinvadată încă de maneliștii moderni, au sunat  acordurile instrumentelor unor interpreți care nu au notorietatea lui „Guță” sau „Mia Pianu”. Au fost Duo Melos, format din Titus Flueraș la vioară și Constantin Andrei la chitară. În ziua următoare, a concertat Nicolae Szekely. Pentru a rămâne în memoria scrisă, amin­tim că Titus Flueraș este con­ferențiar universitar doctor la catedra de vioară a Academiei de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca. A absolvit cursu­rile de Master la clasa maestrului Ștefan Ruha. A obținut nume­roase premii la concursuri de vioară atât naționale, cât și internaționale. Premiul I la Concursul Città di Stresa – Italia, Medalia de  Aur la Johannesburg – Africa de Sud. A fost invitat de orchestra Filarmonicii Mozart din Viena într-un turneu în China, unde a concertat ca solist. Este singurul român câștigător al selecției mondiale pentru orchestra simfonică YouTube, din cei peste 3000 de candidați. A fost desemnat concert-maestrul orchestrei simfonice YouTube și concertează în celebra Carnegie Hall din New – York.
Constantin Andrei  este confe­rențiar universitar doctor la cate­dra de chitară a Academiei de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca. Are un palmares bogat, participând la diverse manifestări artistice în țară și peste hotare: Festivalul de chitară clasică de la Sinaia sau Primăvara muzicală de la Praga, concursurile de măiestrie a chitariștilor: John Duarte, Costas Cotsiolis, Michel Sadanowsky, Pablo Marquez și Claire Stancu Delerue. A dat recitaluri și a ţinut cursuri de maeștri în Franța, Italia, Germania și Serbia. Alături de frații săi, formează „Trioul de chitare Andrei”. Recitalul lui Nicolae Szekely a reprezentat, pe lângă minunatele piese interpretate, și prezentarea unor
ins­tru­mente neprevăzute: guin­­terne, vihuela, lăuta renascen­tistă, arhilăuta și chitara barocă. Este unul dintre cei trei români maeş­tri ai lăutei, un instrument dificil şi rar întâlnit, pe care Nicolae Szekely îl iubeşte cu patimă. De formaţie profesională inginer, reprofilat ca tehnoredactor, hunedoreanul chitarist, bate­rist, dar şi un profesionist al vihuelei, a început să cânte şi la lăută acum câţiva ani şi n-a mai fost în stare să renunţe. Dacă ar fi fost la concert  „șefii”, ar fi putut fi uimiți că, în loc de „Așe beu oamenii buni”, s-au interpretat piesele compuse de „anonimii” Robert Di Marino, Astor Piazzolla, Fernando Carlos Ta­volaro și Carlos Gardel.