Mondo Cane

Richard von Coudenhove-Kalergi s-a născut pe 16 noiembrie 1894 la Tokyo. Tatăl său era reprezentantul diplomatic al Imperiului Austro-Ungar, iar ma­ma sa, fiica unui foarte bogat negustor din Japonia.

Richard von Coudenhove-Kalergi s-a născut pe 16 noiembrie 1894 la Tokyo. Tatăl său era reprezentantul diplomatic al Imperiului Austro-Ungar, iar ma­ma sa, fiica unui foarte bogat negustor din Japonia. În decembrie 1921, după dezintegrarea monarhiei bicefale, s-a alăturat unei loji din Viena numită „Humanitas”. În 1922 a fost printre cofondatorii Uniunii Pan Europene alături de arhiducele Otto von Habsburg, pretendentul la coroana austriacă. În 1923, publică un manifest inti­tulat Pan Europa în care se pronunță pentru social-demo­crație ca o îmbunătățire a „feudalei aristocrații militare”. Dar visul său era să înlocuiască demo­crația cu „o nobilime socială a spiritului”. Mai multe loji îi sprijină mișcarea. Manifestul lui e publicat în mai multe limbi. În prima fază, Kalergi a militat pentru împărțirea lumii în numai cinci state: Statele Unite ale Europei, care ar fi trebuit să includă și posesiunile franceze și italiene din Africa, o Uniune Pan Americană, în care să se găsească atât America de Nord, cât și cea de Sud, Common- ­wealthul Britanic, URSS și o Uniune Pan Asiatică, în care China și Japonia ar fi înglobat și Oceania. Pentru a-și atinge obiectivele, Kalergi a încercat să coopteze în mișcarea sa numeroși politicieni de frunte. A atras însă și ura unor adversari periculoși. Adolf Hitler l-a atacat încă din primii ani. După izbucnirea războiului, Kalergi este nevoit să fugă de armatele germane, mai întâi din Cehoslovacia, apoi din Franța. Această fugă a fost cea care a dat naștere celebrului film „Casablanca”, personajul Viktor Laszlo fiind inspirat de contele Kalergi.
Din Statele Unite, Kalergi a continuat pe toată durata celui de al doilea război mondial, să lupte pentru ideile sale. Dar abia după marea conflagrație a reușit să vadă primele rezultate. Tezele sale i-au inspirat pe fondatorii primelor construcții europene. De altfel, Kalergi este cel care a propus „Oda Bucuriei” de Beethoven drept imn european încă din 1955.
Viziunile sale radicale, care vi­zau o nouă ordine a lumii, l-au transformat pe Kalergi într-o temă predilectă a teoriilor cons­piraționiste. De altfel, extrema dreaptă din zilele noastre încearcă adesea să pună deciziile actuale ale politicienilor europeni sau nord-americani pe seama urmăririi acestui plan, care ar avea ca finalitate un stat universal, controlat total de câteva familii de o bogăție fabuloasă. Criticii lui Kalergi arată că în planul lui nu are loc ideea alegerilor libere și res­pectarea voinței popoarelor. Scopul său este să încredințeze puterea unui aparat birocratic inamovibil, animat de idealuri înalte. Cine a trăit experiența comunistă, știe care sunt pericolele unei astfel de utopii. Richard von Coudenhove-Kalergi prevestea despre ce se va întâmpla în Europa: „Omul vii­torului va fi de rasă metisă. Rasele din zilele noastre și clasele vor dispărea (…). Rasa Europo-Negroidă a viitorului va fi similară ca înfățișare cu egiptenii antici, va fi înlocuită diversitatea popoarelor cu diversitatea indivizilor”. Din doi în doi ani se acordă Premiul European Coudenhove-Kalergi. Printre laureați se regăsesc personalități importante: Jean-Claude Juncker, Herman Van Rompuy, Angela Merkel, Helmut Kohl, Ronald Reagan, Regele Juan Carlos al Spaniei, fostul președinte român Emil Constantinescu, violonistul Ye­hudi Menuhin. În 2018, premiul a fost acordat postum celor peste 100 de eroi ai mișcării Euromaidan din Ucraina. Cui i-a fost acordat în acest an premiul?