Mondo Cane

Utilizate pe scară largă la nivel mondial, site-urile de reţele sociale reprezintă spaţiul în care oamenii interacţionează on-line, conversează, fac schimb de fotografii sau muzică ori îşi împărtăşesc experienţe.
Dezvoltarea accelerată a acestei for­me de comunicare a dat naştere anumitor îngrijorări legate de siguranţa utilizării internetului pentru dezvălui­rea unor date personale. Cel care decide să utilizeze un astfel de site şi postează informaţii despre propria persoană permite ca alţii să ajungă la crearea unui profil propriu al persoanei respective.
Întrucât informaţiile postate de un site de reţele sociale devin în principiu accesibile publicului larg, datele pe care le dezvăluim despre noi înşine pot deveni cunoscute unui mare număr de persoane şi pot conduce la crearea unui risc la adresa vieţii private a persoanei respective sau chiar privind siguranţa fizică proprie.
Cele mai multe site-uri permit setarea informaţiilor, pe care le postăm ca publice sau private, din opţiunea de control „privacy settings". Dacă unele site-uri sunt setate automat pe nivelul privat, la altele trebuie să alegi în mod expres această opţiune.
Se recomandă celor care utilizează site-urile de reţele sociale: evitarea postării unor informaţii personale, ca de pildă adresa şi numărul de telefon; evitarea folosirii unor parole care pot fi uşor identificate, chiar şi de cei apropiaţi; utilizarea unei adrese de email specială, diferită de cea strict personală sau profesională.
 Autoritatea naţională de supraveghere subliniază faptul că furnizorii de site-uri de reţele sociale nu trebuie să colecteze şi să prelucreze date sensibile (cele legate de apartenenţa ra­sială sau etnică, de convingerile po­li­tice, religioase, filozofice, de apartenenţă sindicală, cele privind starea de sănătate sau viaţa sexuală) decât cu consimţământul expres şi neechivoc al persoanei respective.
În document se precizează că furnizorii de site-uri de reţele sociale trebuie să stabilească perioada de stocare a datelor utilizatorilor inactivi, iar conturile abandonate trebuie şterse.
Regulamentul European  în domeniu privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera cir­cu­laţie a acestor date (GDPR) stipu­lează următoarele drepturi: dreptul de informare, dreptul de acces, dreptul la rectificare, dreptul la opoziţie, dreptul de a nu fi supus unei decizii individuale, dreptul la restricţionarea prelucrării, dreptul la ştergerea datelor („dreptul de a fi uitat”), dreptul la portabilitatea datelor, folosind datele de contact specificate în pagina de contact.
În Franţa, a fost interzisă întocmirea oricărei statistici care să vorbească despre identitatea subiecţilor: femei – bărbaţi; albi – negri; migranţi; nativi.
 În România, un ministru şi-a permis să ceară lista pasagerilor care călă­toreau cu avioane  ale  Companiei  Naţionale  – TAROM,  dintr-o anu­mită zi, spre a vedea dacă pasagerii din cursele respective sunt cei care pot influenţa, prin prezenţa lor în capitală, o decizie importantă din viaţa politică internă.
La cumpărarea unor produse din lanţuri mari de magazine din România, se cer date personale care nu au nicio legătură cu actul comercial efectuat, sub motivul promovării ulterioare a unor produse.
În perioada campaniilor electorale, susţinători ai diverselor partide bântuie localităţile, culegând opţiuni politice, asociate de date cu caracter personal ale persoanelor intervievate. Legile româneşti urmăresc fenome­nul???