Curs valutar
Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii
Odată cu pacea lui Constantin (313), nenumăraţi creştini au ţinut să fie în Ierusalim, în fiecare an, în Săptămâna Patimilor lui Christos şi să refacă drumul pe care Acesta l-a parcurs în zilele de dinaintea morţii Sale. În acest fel, ei doreau să retrăiască evenimentul, să se identifice cu Iisus şi, prin acest gest, să-I mulţumească. Franciscanii au imaginat şi au răspândit, în secolele XIV şi XV, devoţiunea Căii Crucii. Păzitori şi protectori ai locurilor sfinte, încă din secolul al XIV-lea, în virtutea unui acord încheiat cu turcii, ei conduceau în Ierusalim exerciţiile spirituale ale pelerinilor, pe Via Dolorosa, urmată de Christos, de la Tribunalul lui Pilat, din partea cea mai de jos a oraşului, până pe Golgota (Calvarul), cea mai înaltă parte a sa.
Franciscanii au avut ideea de a adapta această formă de meditaţie asupra Patimilor, cadrului obişnuit al majorităţii credincioşilor, pentru a permite celor săraci şi celor care nu puteau să ajungă pe Pământul Sfânt, să realizeze acelaşi drum ca şi pelerinii. În acest scop, ei au aranjat, în aer liber sau în biserici, serii de evocări (tablouri, statui, cruci…) cu scene marcând itinerarul lui Christos ce ajunge până pe Calvar.
Ei, împreună cu credincioşii se rugau şi meditau la fiecare dintre aceste etape sau Staţiuni. Numărul acestora (al staţiunilor) a variat până în secolul al XVIII-lea, când a fost fixat la un număr de 14, de către Papa Clemente al XII-lea şi Papa Benedict al
XIV-lea, care, în general, au dat Căii Crucii caracterul pe care i-l cunoaştem astăzi.
Din 1958, odată cu construirea unei Căi a Crucii la Lourdes, s-a răspândit obiceiul de a încheia acest mic pelerinaj „cu Maria, în speranţa învierii lui Christos”.
Sunt câteva versiuni larg acceptate care descriu acele ultime ore, una este biblică și celelalte sunt relatări mai tradiționale ale evenimentelor care s-au petrecut în ultimele ore ale vieții lui Iisus. Forma tradițională a opririlor din drumul crucii este cum urmează: 1. Iisus este condamnat la moarte. 2. Lui Iisus I se dă crucea. 3. Iisus cade pentru prima dată. 4. Iisus Își întâlnește mama, pe Maria. 5. Simon din Cirene este obligat să care crucea. 6. Veronica șterge sângele de pe fața lui Iisus. 7. Iisus cade pentru a doua oară. 8. Iisus le întâlnește pe femeile din Ierusalim. 9. Iisus cade pentru a treia oară. 10. Iisus este dezbrăcat de hainele Sale. 11. Iisus este pironit pe cruce – Crucificarea. 12. Iisus moare pe cruce. 13. Trupul lui Iisus este luat de pe cruce – Depunerea sau Bocirea. 14. Trupul lui Iisus este depus în mormânt.
În Vinerea Mare, una din cele mai urmărite sărbătoriri a Căii Crucii este cea de la Colosseumul din Roma, prezentată şi de Televiziuni din România.
În ultima perioadă, pe lângă rugăciunile tradiţionale s-au introdus în ritual rugăciuni pentru iertarea unor păcate particulare. La Calea Crucii de la Roma din acest an a fost rostită rugăciunea pentru iertarea păcatelor rasei albe europene. Oare de ce?