Mizeria din guvernare. Asistenții personali ai persoanelor cu handicap nu primesc din nou salariile. Normal, vine iarna

Incredibil, dar se întâmplă din nou. Cei peste 1500 de asistenți personali ai persoanelor cu dizabilități din Maramureș nu și-au primit salariile aferente lunii noiembrie. Dar sunt localități în Maramureș unde nu s-au acordat drepturile bănești din luna  august. Situația asta gravă a apărut iar, deși anul trecut guvernanții au promis că lucrurile se vor rezolva. Această categorie de salariați ai statului (asistenții personali) mai are de încasat încă o restanță, respectiv salariu pentru concediu din acest an. Aceste drepturi bănești întârzie, ceea ce înseamnă că va deveni a doua restanță, a treia, a patra... Bătaia de joc continuă.
 

Anul trecut, prin toamnă, a fost un protest tăcut al asistenților personali. Atunci, s-a spus că, până în 5 decembrie, toate restanțele vor fi achitate. A venit și Moș Nicolae, conform datinilor, dar, pentru asistenții personali și persoanele cu handicap, tașca Moșului a fost goală. Se mai auzea în ea zăngănitul promisiunilor neonorate. Apoi, sărbători pentru toți românii, dar nu și pentru asistenții personali și persoanele cu handicap. Ăștia, bătuți de soartă, au trebuit să se descurce cu lipsa banilor, cu datoriile acumulate luni în șir. Au urmat noi promisiuni, o rectificare bugetară, din care s-a plătit doar o parte a restanțelor.
Un nou guvern, noi dispute politice, un nou ministru al Finanțelor și o nouă perioadă de secetă prin finanțele publice. Doar pentru asistenții personali, că pentru alte categorii de salariați ai statului s-au găsit bani de recompense, de sporuri, de salarii mari și grase. Că, de, Statul sunt  eu! (cei care conduc își spun asta).
Desigur, problema asistenților personali a devenit minusculă, atât de mică încât nu s-a mai văzut nici cu telescopul ministerial ori administrativ.
Cât de actuală este situația de anul trecut. Atunci s-au dat banii oamenilor după mai bine de șase luni. Perioadă în care aceste familii au dus-o incredibil de greu.  Să nu uităm și pandemia, care a pus pe butuci sistemul medical și multe din posibilitățile medicale. Persoanele cu handicap au multe nevoi, iar cei care le rezolvă  sunt  asis­tenții personali.   
Acum tovarășii care conduc sunt ocupați cu împărțitul funcțiilor, al sinecurilor și mai ales al premierului. Se întâlnesc zi de zi pentru a pune la cale un guvern amărât care să scoată țara din impasul în care se afundă, încet, încet. Degeaba. Nu avem guvern, nu avem posi­bilități  de a rezolva probleme. De exemplu, situația asta a asistenților personali. Câteva mii de oameni și tot atâtea familii din Maramureș pur și simplu nu primesc salariile legale, datorate de stat, deoarece câțiva indivizi, efemeri pe niște funcții publice, nu vor, nu pot, îi doare în bască să termine acest circ nenorocit. Dumnezeu vede...

Primul impuls al celor în cauză a fost să se adreseze sindicatului ce le apără drepturile, Cartel Alfa. Dar lucrurile sunt mai complicate decât par la prima vedere. Florin Hossu, liderul sindical maramu­reșean, ne-a spus că situația este și mai gravă în județ. În Baia Mare restanțele sunt doar de acum. Dar sunt localități unde nu s-au plătit salariile din luna august. Hossu spune că nu există bani la bugetele locale, deoarece acești bani sunt sau nu sunt, în funcție de cum vor cei care  conduc. Liderul sindical nu acuză pe cineva, dar crede că lucrurile sunt grave și ar trebui ca persoanele în măsură să facă aceste controale pentru a vedea dacă au fost acordate sumele aferente salariilor acestor salariați. Iar dacă s-au acordat, cum au fost folosite.
Ne-am  adresat Prefecturii Ma­ra­mureș. Doamna subprefect Krizsanovszki a spus că instituția la conducerea căreia se află nu poate face nimic pentru acești oameni. „Noi nu putem face control, să vedem dacă s-au dat banii, unde și cât. Să facă alții. Curtea de Conturi...nu știu”, a spus subprefectul județului într-un soi de „spălat pe mâini”.
Am vorbit și cu cei de la ITM despre situația asistenților personali. Se cunoaște problema, dar nu există posibilități de a ajuta. Dacă vor face controalele cerute de unii sau de alții, se vor putea aplica amenzi costisitoare pentru admi­nis­trațiile locale care nu respectă legea.  Dar cei care vor suferi mai mult sunt asistenții personali, deoarece banii care ar trebui să îi primească ar merge pe amenzi. Pe de altă parte, oficiali ai ITM au spus că Prefectura are Corpul de Control ce poate face verificările de care se vorbește.
Așa  am  aflat că instituții ale statului nu fac decât să paseze problema altora. E greu să stai în birou cu vedere spre stradă și părculeț și să și rezolvi greutățile unor oameni care nu vor avea ce mânca, nu vor putea plăti facturile uriașe la  gaz, curent, apă și ce-o mai fi.
În ultimă instanță,  am vorbit cu par­lamentarul maramureșean, Că­lin Bota, mai ales că și anul trecut la butoanele guvernării erau tot liberalii.
„Va fi nevoie de o rectificare bugetară pentru a se rezolva această situație. Până săptămâna viitoare (22-29 noiembrie n.red.), nu e nicio șansă. Dacă săptămâna viitoare se va instala un guvern, va mai dura cel puțin două săptămâni. Și s-ar putea să fie o discuție mai largă pe ceea ce înseamnă povestea asta cu rectificarea bugetară. Eu spun că mai devreme de 10-15 decembrie nu se vor putea face aceste plăți. Recunosc că este o situație complicată, dar primăriile au obligația de a plăti din resurse proprii, cu prioritate, banii ăștia.
Sunt și situații hilare, de-a dreptul. În anumite localități sunt probleme. Am o părere personală. Aș face o verificare a persoanelor cu handicap și a asistenților personali. Dar mai ales a celor asistați. Am văzut o statistică și cred că ar trebui să vedem unde și câți se află în astfel de situații. Nu are legătură treaba asta cu primarii. De ce sunt mai mulți într-o localitate decât în alta? Are legătură cu sistemul ăla mafiot, prin care se dau certificatele astea de handicap prin care se recomandă și asistentul personal, în condițiile în care oamenii ăia sunt perfect sănătoși.
Nu este vina celor care sunt în starea asta în termeni reali. Ăia nu au nicio vină, săracii. Vai de mama lor! Revenind la întrebare, nu se vor putea face aceste plăți decât după rectificarea bugetară sau din resursele autorităților locale”, a spus deputatul liberal, Călin Bota.

Pentru că am auzit tot felul de trăsnăi în aceste discuții cu oficiali ai județului, publicăm articolele de lege prin care asistenții personali au drept la salariu potrivit legii, la fel ca orice angajat din sistemul bugetar. Este vorba de L 448 din 2006:

ART. 35
(1) Persoana adultă cu handicap grav are dreptul la un asistent personal, în baza evaluării sociopsiho­medicale.
(2) Copilul cu handicap grav are drep­tul la un asistent personal.

ART. 36
(1) Poate fi încadrată cu contract individual de muncă în funcția de asistent personal persoana care în­de­plinește următoarele condiții:
a) are vârsta minimă de 18 ani împliniți;
b) nu a fost condamnată pentru săvârșirea unei infracțiuni care ar face-o incompatibilă cu exercitarea ocupației de asistent personal;
c) are capacitate deplină de exercițiu;
d) are o stare de sănătate corespunzătoare, atestată de medicul de familie sau pe baza unui examen medical de specialitate;
e) a absolvit cel puțin cursurile învățământului general obligatoriu, cu excepția rudelor şi afinilor până la gradul al IV-lea inclusiv ale persoanei cu handicap grav, precum şi cu ex­cepția soțului sau soției, după caz; în situații excep­ționale, la propunerea asistentului social din cadrul aparatului propriu al consiliului local în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul sau reședința persoana care urmează să îndeplinească func­ția de asistent personal, Au­to­ritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități poate aproba derogarea de la îndeplinirea condițiilor de studii şi în cazul altor persoane.

(2) Nu pot deține calitatea de asistent personal persoanele care beneficiază de concediu pentru creș­terea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 7 ani.

ART. 37
(1) Pe perioada îngrijirii şi protecției persoanei cu handicap grav, pe baza contractului individual de muncă, asistentul personal are următoarele drepturi:
a) salariu stabilit potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/ 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice;
b) program de lucru care să nu depășească în medie 8 ore pe zi şi 40 de ore pe săptămână;
c) concediu anual de odihnă, potrivit dispozițiilor legale aplicabile personalului încadrat în instituții publice;
d) transport urban gratuit, în condițiile prevăzute la art. 23;
e) transport interurban, în con­dițiile prevăzute la art. 24.

(2) Pe perioada absenței temporare a asistentului personal, angajatorul are obligația de a asigura persoanei cu handicap grav un înlocuitor al asistentului personal.

(3) În situația în care angajatorul nu poate asigura un înlocuitor al asistentului personal, persoanei cu handicap grav i se acordă indem­nizația prevăzută la art. 43 alin. (1) sau găzduirea într-un centru de tip respiro.

ART. 38
Asistentul personal are următoarele obligații principale:
a) să participe, o dată la 2 ani, la instruirea organizată de angajator;
b) să semneze un angajament, ca act adițional la contractul individual de muncă, prin care îşi asumă răspunderea de a realiza integral planul de abilitare-reabilitare pentru copilul cu handicap grav, respectiv planul individual de servicii al persoanei adulte cu handicap grav;
c) să presteze pentru persoana cu handicap grav toate acti­vitățile şi serviciile prevăzute în contractul individual de muncă, în fișa postului şi în planul de abilitare-reabilitare pentru copilul cu handicap grav, respectiv în planul individual de servicii al persoanei adulte cu handicap grav;
d) să trateze cu respect, bună-credință şi înțelegere persoana cu handicap grav şi să nu abuzeze fizic, psihic sau moral de starea acesteia;
e) să comunice direcțiilor generale de asistență socială şi protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București, în termen de 48 de ore de la luarea la cunoștință, orice modificare survenită în starea fizică, psihică sau socială a persoanei cu handicap grav şi alte situații de natură să modifice acordarea drepturilor prevăzute de lege.

ART. 39
(1) Contractul individual de muncă al asistentului personal se încheie cu pri­măria localității de domiciliu sau reședință a persoanei cu handicap grav, după caz, în termen de maximum 30 de zile de la data înregistrării cererii.

(2) Contractul individual de muncă se întocmește în 3 exemplare, câte unul pentru fiecare parte contractantă, iar cel de-al treilea exemplar se transmite direcțiilor generale de asistență socială şi protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București, în termen de 5 zile de la încheierea acestuia.

(3) Modalitățile şi condițiile de încheiere, modificare şi încetare a contractului individual de muncă al asistentului personal se completează cu prevederile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) Contractul individual de muncă al asistentului personal încetează de drept în cazul decesului persoanei cu handicap grav.

ART. 40
(1) Autoritățile administrației publice locale au obligația să prevadă în bugetul local sumele necesare din care se suportă salarizarea, precum şi celelalte drepturi cuvenite asistentului personal, potrivit legii. Sumele se asigură în proporție de cel mult 90% de la bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, în baza numărului de be­ne­ficiari comunicat de uni­tățile ad­ministrativ-teritoriale.

(2) Serviciul public de asistență socială dispune efectuarea de controale periodice asupra activității asis­tenților personali şi prezintă semestrial un raport consiliului local.

ART. 41
Neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către asistentul personal a obligațiilor prevăzute de dispozițiile legale în sarcina lui, precum şi a celor prevăzute în contractul individual de muncă atrage răspunderea disciplinară, civilă sau, după caz, penală a acestuia, în condițiile legii.