Miza regionalizării

Serviciile publice locale reprezintă o miză de aur. Cel puţin 1,5 miliarde de euro vor fi investiţii în fiecare viitoare regiune a României. Numai că, până acum, Maramureş a reprezentat tot codaşul regiunii: 0 investiţii în managementul deşeurilor, bani puţini pentru drumuri. Stăm bine doar la alimentările cu apă şi reţele de canalizare, dar, la o analiză în detaliu, nici aici lucrurile nu sunt roz.

Puţin peste jumătate din populaţia României (aprox. 11 milioane de locuitori) are astăzi acces la reţeaua de alimentare cu apă şi mai puţin (doar 45%) la canalizare, aproape de finalul actualului exerciţiu financiar al UE din care deja s-au contractat aprox. 2,8 miliarde euro pentru infrastructura de apă-canal (în principal prin POS Mediu, pe lângă programele specifice ale ministerelor de sprijinire a investiţiilor locale).

Sume similare se aşteaptă şi pentru restul de peste 8 milioane de români, preponderent din mediul rural, în perspectiva următorului exerciţiu financiar al UE 2014 - 2020, aceasta fiind, în opinia Institutului pentru Politici Publice, miza reală a procesului de regionalizare care se pregăteşte în acest an în România.

Teoretic, în medie, un judeţ ar fi trebuit să acceseze suma de 250 de milioane de euro în actualul exerciţiu financiar european dacă a implementat proiecte de finanţare pentru toate serviciile publice eligibile (apă - canalizare, managementul deşeurilor, termoficare, drumuri), adică peste 10 miliarde de euro în toată ţara (jumătate din toată suma alocată României în actualul exerciţiu financiar, 2007 - 2013).

Din păcate însă, judeţul nostru e departe de această medie. Deocamdată, în managementul deşeurilor în Maramureş nu s-a cheltuit niciun leu, preşedintele Ciceu încearcă să deblocheze o poveste încâlcită, cu nereguli istorice.

Alţii, însă, au accesat fonduri importante: Sălaj, 80 de milioane de lei, Suceava, 150 de milioane de lei, Cluj, 159 de milioane de lei.

În privinţa investiţiilor în sistemele de apă şi canalizare stăm însă ceva mai bine: 403 milioane. Satu Mare a accesat doar 340 de milioane, Clujul, 237, judeţe însă ca şi Braşov, Prahova, Dâmboviţa au accesat mult mai mulţi bani. La drumuri, statistic, stăm binişor, numai că, povestea drumului Baia Sprie-Bârsana, care trebuia finalizat din fonduri europene, a devenit deja o tragic-comedie clasică.

Pentru perioada următoare se estimează că se vor accesa aprox. 1,5 miliarde euro pentru finanţarea serviciilor locale importante.

În raport cu aceste sume importante, IPP consideră că este dreptul oricărui cetăţean să fie informat în această perioadă, înainte să i se ceară să participe la alegerile pentru structurile regionale (cum de altfel Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice ne şi spune că se va întâmpla în Decembrie 2013) despre: câte şi care dintre aceste servicii vor rămâne subordonate primăriilor, respectiv care vor fi preluate în coordonare/subordonare de noile structuri regionale, câte din cele recent subordonate consiliilor judeţene vor forţa păstrarea judeţelor între viitoarele paliere administrative?

Situaţia sintetică a administrării/investiţiilor în principalele servicii publice gestionate astăzi de primării/consilii judeţene