Misterul raportării morților de covid

De câteva săptămâni, numărul morților de covid depășește numărul celor infectați. Cum e posibil? Simplu, prin raportări întârziate. Mare parte dintre morții raportați în statisticile zilnice au decedat anul trecut sau la începutul acestui an. Decesele raportate din trecut au depășit cifra de 2000. De ce aceste decese sunt raportate acum și de ce nu au fost raportate la momentul morții bolnavilor de covid? Întrebarea pare retorică, dar ascunde multe semnificații.

Cât timp le ia auto­ri­tăților să-și dea seama că un om a murit de covid? Răspunsul e frustranto-hazliu și e demn de ra­dio Erevan: depinde. În unele cazuri, chiar și un an.
De la prelungirea stării de alertă, România se confruntă cu un fenomen extrem de ciudat, care nu a fost însă luat în serios de nimeni: raportarea morților din trecut. De câteva săptămâni bune, statisticile de la ora 13 prezintă mai mulți morți decât infectați. Un exemplu relevant în acest sens ar fi raportarea din 9 iunie, dată la care a fost prelungită din nou starea de alertă. Potrivit cifrelor, s-au raportat 140 de cazuri noi de infectare cu covid și 228 de decese. Numai că, dintre acestea 214 erau anterioare datei menționate și au fost introduse în baza de date, la solici­tarea Ministerului Sănătății, de către Direcțiile de Sănătate Publică din țară, în urma verificărilor efectuate. Astfel, 1 deces s-a produs în iunie 2020, 1 în iulie 2020, 2 în august 2020, 4 în septembrie 2020, 10 în octombrie 2020, 56 în noiembrie 2020, 40 în decembrie 2020, 30 în ianuarie 2021, 21 în februarie 2021, 33 în martie 2021 și 16 în aprilie 2021, în județele Alba, Argeș, Arad, Cluj, Gorj, Ilfov, Iași, Maramureș, Neamț, Olt, Prahova, Sibiu, Teleorman și municipiul București”.
Deh, dacă erau raportate doar cele 14 decese aferente intervalului, nu dădea bine la prelungirea stării de alertă, nu?

O zi mai târziu, încep să se „pră­bușească” și cazurile de infectare. România avea doar 54 de noi cazuri de infectare și raporta 148 de decese, din nou cu mențiunea că 124 sunt decese înregistrate în trecut. Povestea raportărilor întârziate a continuat în fiecare zi și se pare că nu se oprește încă aici. Zilnic, 80/90% dintre decesele raportate sunt aferente anului trecut sau primei părți a acestui an. În 23 iunie, spre exemplu, din 161 de decese, 150 sunt anterioare perioadei. Astfel, 2 dintre acestea
s-au produs în luna iulie 2020, 2 în septembrie 2020, 14 în octombrie 2020, 42 în noiembrie 2020, 42 în decembrie 2020, 6 în ianuarie 2021, 6 în februarie 2021, 23 în martie 2021, 9 în aprilie 2021 și 4 în mai 2021. Dacă vă întrebați din ce motiv cele mai multe decese raportate cu întârziere sunt din noiembrie sau decembrie, vă rea­mintim că „întâmplător” în acea perioadă ne aflam în campania electorală pentru alegerile parlamentare. Dar este doar o „coin­cidență”, desigur.
Oricum, decesele de covid raportate din trecut au ajuns, săptămâna trecută, la peste 2000 și reprezintă 6,2% din totalul deceselor COVID înregistrate în România, iar rata mortalității COVID (proporția deceselor din numărul de îmbol­năviri) a depășit 3%, potrivit datelor oficiale ale Grupului de Comunicare Strategică.
Desigur că această poveste ne duce din nou cu gândul la scandalul raportării datelor de covid, ridicată la un moment dat chiar de mi­nistrul Sănă­tății. Apoi, la nivelul Ministerului Sănătății, a fost constituită o comisie care a constatat că au exis­tat diferențe între modul de raportare a deceselor COVID în cele două platforme ale ministerului în care spitalele și DSP-urile transmit date.
Un export din cele două baze de date a relevat că, până la 31 martie 2021, s-au înregistrat 31.132 decese în alerte.ms.ro și respectiv 23.931 decese în Corona forms. După ce comisia a prezentat raportul, direcțiile de sănătate publică au făcut verificări în privința rapor­tării deceselor de către spitalele COVID și au început să fie înregistrate decese COVID din urmă.

Înregistrarea deceselor din lunile anterioare a început în 28 mai, când în buletinul zilnic publicat de Grupul de Comunicare Strategică au fost raportate și 10 decese din urmă cu câteva luni. Ulterior, în fiecare zi au fost adăugate decese din ultimele luni, „introduse în baza de date, la solicitarea Ministerului Sănătății, de către Direcțiile de Sănătate Publică din țară, în urma verificărilor efectuate”.

Nu­mai că, potrivit raportului, dife­rențele s-au înregistrat din oc­tom­brie 2020: „Se constată că di­ferențele devin tot mai evidente în­cepând cu luna octombrie 2020, ceea ce poate fi asociat modi­ficărilor succesive solicitate în platforma alerte.ms.ro în sensul creșterii complexității sau nivelului de detaliu pentru soli­citările de raportare. Acest fapt s-a suprapus presiunii generate de agravarea situației epidemiolo­gice”. Or, cifrele de acum arată decese și din iulie 2020 sau august 2020. Mai mult, de ce cifrele nu au fost introduse integral, dacă nu la momentul decesului, măcar atunci când s-au descoperit erori, adică după publicarea raportului? Funcționarii își dau seama treptat, în fiecare zi, că au greșit și introduc noi date din urmă? Evident că nu. Probabil ar fi fost prea bătător la ochi ca acestea să fie introduse o singură dată. Plus că, potrivit raportului, existau deja pe una dintre platformele Ministerului Sănătății, de ce nu au fost calculate de acolo? În raportul privind decesele de covid se arată că: „Diferențele dintre platformele MS -alerte.ms.ro și Corona forms sunt justificate într-o oarecare mă­sură și parțial accep­tabile, având în vedere faptul că platforma alerte.ms.ro presupune o raportare numerică agregată și cumulată (neverificabilă pe CNP sau alt tip de cod), iar platforma corona forms presupune o raportare caz cu caz, pe CNP.
Ră­mâne totuși sub semnul între­bării utilitatea solici­tării unei raportări agregate privind decesele intraspitalicești, cu o frecvență de două ori pe zi”.

Sunt multe întrebări fără răspuns, care nu fac decât să adâncească neîncrederea populației în cifrele și raportările autorităților. Evident, unii se întreabă dacă nu cumva acești morți au fost „ținuți la sertar”, pentru că, la momentul decesului, nu dădeau bine la statistică, iar acum au fost scoși pentru a justifica prelungirea stării de alertă și a restricțiilor. Pentru că cifrele demonstrează că pandemia din România s-a cam terminat.