Minunile naturale ale României

Avem o ţară frumoasă şi bogată. Axioma e perfect valabilă. Românii au învăţat asta la şcoală şi au fost convinşi, mereu, că aşa e. În România există nenumărate locuri care te lasă mut de uimire. Nu puţine au fost site-urile şi publicaţiile care de-a lungul timpului au îndemnat românii să-şi aleagă minunile. Vă prezentăm câteva dintre locurile minunate cu care ne-a înzestrat Dumnezeu.

*Babele si Sfinxul sunt monumente ale naturii, situate în Munţii Bucegi, care s-au format în urma fenomenului de eroziune eoliană, manifestat prin procese de distrugere (eroziune), transport şi sedimentare a materialului rezultat.

Cele două formaţiuni naturale sunt înconjurate de legende care vorbesc despre transformarea Babei Dochia în stană de piatră sau chiar despre locuri de reculegere ale zeului dac Zamolxe.

"Babele" reprezintă şi numele culmii muntoase aflate în partea central-nordică a masivului Bucegi, de pe care puteţi pleca spre alte puncte de interes, cum sunt Vârful Omu (2505 m altitudine) sau Crucea de pe masivul Caraiman.

La "Babele" puteţi ajunge din Buşteni, cu telecabina. Situat la 2216 m, Sfinxul, atrage prin forma umană pe care natura a sculptat-o de-a lungul timpului. Bine poziţionat, cu o privire aspră, el dă impresia că supraveghează acele plaiuri.

*Delta Dunării (3446 km²), aflată în mare parte în Dobrogea, România, și parțial în Ucraina, este cea mai mare și cea mai bine conservată dintre deltele europene.

Delta Dunării a intrat în patrimoniul mondial al UNESCO în 1991, este clasificată ca rezervație a biosferei la nivel național în România și ca parc naţional în taxonomia internațională a IUCN. Conține mai mult de 320 de specii de păsări, ca și 45 de specii de pește de apă dulce în numeroasele sale lacuri și japșe. Acesta este locul unde milioane de păsări din diferite colțuri ale Pământului vin să cuibărească. Speciile majore de pești în cadrul Deltei Dunării sunt știuca și somnul

·         Rezervaţie naturalã de tip geologic pe cca. 30 ha.,Vulcanii noroioşi sunt localizaţi în Subcarpaţii de Curburã , în localitatea Berca, jud. Buzãu, fiind formaţi datoritã erupţiilor de gaze din pământ, care antrenează spre suprafaţă nãmol şi apã. Cunoscuţi în zonă sub denumirea de pâcle, vulcanii noroioşi au aceiaşi structurã ca şi vulcanii adevăraţi, în interiorul lor producându-se procese similare. Altfel spus, avem de-a face cu nişte vulcani în miniaturã, la care conurile nu depãşesc 5- 6m înălţime, iar adâncimea de la care este aruncatã spre suprafaţă "lava" este mult mai mică.

·         Codrul secular Slătioara este o arie protejată de interes național, ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală, tip forestier) situată pe versantul sud-estic al masivului Rarău, în judeţul Suceava, comuna Stulpicani, pe teritoriul satului Slătioara. Codrul secular Slătioara a fost declarat rezervație naturală în baza Deciziei 248 a Hotărârii Consiliului de miniștri din 1941. De atunci, copacii mor în picioare, se descompun și oferă hrană pentru generațiile viitoare. În România, nu mai există astfel de păduri de rășinoase, aceasta fiind a doua din Europa, după Germania.

·         Complexul lacurilor glaciare din Munţii Retezat este format din 82 de lacuri de diferite dimensiuni. Cel mai mare e Bucura - 8,9 hectare, cel mai adânc, Zănoaga - 29 de metri, ambele situate la peste 2.000 de metri altitudine). Lacurile s-au format în urma topirii gheţarilor, în aşa-zisele circuri glaciare. Acum ele se "alimentează" din topirea straturilor groase de gheaţă şi zăpadă care se formează în fiecare iarnă în Retezat. Cele mai frumoase şi renumite sunt Bucura, Lia, Ana, Viorica, Florica, Tăul Porţii, Tăul Agăţat, Tăul Negru, Tăul Spurcat şi Zănoaga.

·         Complexul carstic Scărişoara include cea mai mare peşteră cu gheață din România - Peştera Scărişoara - lungă de 700 de metri și desfăşurata pe o diferență de nivel de 105 m, având 3 intrări. Intrarea principală în peşteră este situata la 1165 metri altitudine, fiind printre puținele peşteri cu gheață din lume, la o altitudine atât de mică. Vârsta gheţarului s-a stabilit a fi în jur de 3000 de ani, cuprinde peste 75000 de metri cubi de gheață, pe o grosime de circa 26 m. Această gheață nu se topeşte niciodată, nici chiar vara - din acest motiv la vizitarea ei este indicat să aveţi haine călduroase. Intrarea în peştera Scărişoara se face printr-un aven (puț vertical) cu o adâncime de 48 m și un diametru în jur de 60 m. Acest aven este amenajat cu scări metalice în vederea facilitării accesului turiştilor.

Peştera este împărţită în mai multe sectoare, ce au diferite denumiri. Astfel, chiar după intrare, în peşteră vizitatorul se află în Sala Mare și apoi trece în Biserica unde poate admira peste 100 de formaţiuni stalagmitice de gheață. De aici se poate ajunge în Rezervaţia Mare, printr-o galerie cu o lungime de aproximativ 70 m sau în Rezervaţia Mică, însa vizitarea acestora este permisă doar în scopuri ştiinţifice cu autorizaţie specială de la Institutul de speologie Emil Racoviţă din Cluj-Napoca. Galeria care coboară la punctul cel mai adânc al peşterii (105 m) este denumită Galeria Maxim Pop.

Catedrala și Palatul Sânzianei sunt celelalte secţiuni ale peşterii Scărişoara - acestea fiind lipsite de gheață. În peştera Scărişoara trăiesc lilieci și gândaci de 2-3 mm numiţi Pholeuon prozerpinae glaciale. În Rezervaţia Mare a fost descoperit și un schelet de Rupicapra (strămoșul caprei). Peştera a fost studiată în 1938 de către marele speolog român Emil Racoviţă, care l-a declarat rezervaţie speologică (prima din România).

* Pornit din comuna Bascov, după 61 km dincolo de comuna Arefu începe porțiunea așa numitului Transfăgărășan, pe o lungime de aproximativ 91 km.

Transfăgărășanul) face parte din Drumul Național 7C (DN7C) și este unul din cele mai spectaculoase drumuri din România, numit și „drumul din nori”, care leagă regiunea istorică a Munteniei cu Transilvania.

Drumul construit peste Munţii Făgăraş, cel mai înalt lanț muntos din România, care face parte din Carpaţii Meridionali, este un drum asfaltat, care în apropierea tunelului de lângă Lacul Bâlea, ajunge la altitudinea de 2042 m. Transfăgărășanul este situat pe locul al doilea ca altitudine în România, după șoseaua Transalpina (DN67C) cu 2145 m din Munţii Parâng, dar aceasta însă nu este asfaltată în totalitate.

Primul segment al Transfăgărășanului trece prin fața hidrocentralei de la Vidraru, amplasată subteran în masivul Cetățuia. De aici, în apropierea cetăţenii Poenari, drumul urcă pe serpentine și viaducte, trecând prin trei tunele mai scurte, ajungând pe Barajul Vidraru, care cu ai lui 307 m leagă Munții Pleașa și Vidraru. Trecând barajul, drumul continuă în partea stângă de-al lungul lacului Vidraru până la începutul acestuia. În continuare drumul începe să urce în serpentine, trecând pe la Cascada Capra, până la partea sudică a tunelului de la Capra la Bâlea Lac, unde cu o lungime de 887 m străbate Munții Făgăraș. Tunelul Bâlea, cel mai lung tunel din România, cu o înălțime de 4,4 m, 6 m lățime și un trotuar cu o lățime de 1 m, iluminat, dar neaerisit, face legătura cu partea nordică a Transfăgărășanului.

În partea nordică a drumului, după Tunelul Bâlea, Transfăgărășanul trece prin rezervația naturală Golul Alpin și Lacul Bâlea, pe la lacul glaciar Bâlea, urmat de o coborâre abruptă în serpentine.

Transfăgărășanul trece peste 830 podeţe, 27 viaducte; pentru construcția lui a fost necesar să fie dislocate mai multe milioane de tone de rocă; pentru aceasta s-au folosit de exemplu: 6520 tone de dinamită, din care 20 de tone numai la tunelul Capra – Bâlea și multe alte materiale de construcții.

·         Parcul Naţional Semenic - Cheile Caraşului este situat în partea de sud-vest a României, având o suprafaţă de 36,214 ha , şi care cuprinde elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic, floristic, hidrologic, geologic şi speologic.
În perimetrul parcului naţional sunt incluse un număr de opt rezervaţii naturale, constituite în zone de conservare specială strict protejate, în care sunt interzise orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum şi orice forme de folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protecţie şi / sau de conservare.
Cele 8 zone de conservare specială sunt:
1. Cheile Caraşului - 3.089,9 ha (de tip mixt )
2. Izvoarele Nerei - 4.852,8 ha (de tip forestier)
3. Cheile Garlistei - 602,6 ha (de tip mixt)
4. Izvoarele Caraşului - 1.408,1 ha (de tip mixt)
5. Buhui - 218,1 ha (de tip mixt)
6. Peştera Comarnic - 26,9 ha (de tip speologic)
7. Peştera Popovat - 4,5 ha(de tip speologic)
8. Peştera Buhui - 28,6 ha (de tip speologic)

·         Masivul Ceahlău face parte din Carpații Orientali, grupa Carpaților Moldo-Transilvani și este cel mai înalt din Munții Bistriței. Este situat pe teritoriul judeţului Neamţ, la mică distanță de orașul Bicaz și de lacul Izvorul Muntelui. La circa 800 de m altitudine se află stațiunea turistică Durău. Ceahlăul are două vârfuri cu înălțimi foarte apropiate: Ocolașul Mare (1907 m) și Toaca (1904 m). Ceahlăul adăpostește o faună diversă și bogată: 350 de specii de păsări, 40 de specii de reptile, numeroase specii de mamifere mari și mici, precum și o varietate de insecte.

·         Parcul Piatra Craiului este localizat în partea estică a Carpaților Meridionali și este polarizat de creasta calcaroasă a Munților Piatra Craiului. În cadrul Carpaților românești, Munții Piatra Craiului sunt unicat datorită alcătuirii și structurii lor geologice. Cu puține excepții, întregul masiv este alcătuit din calcare de vârstă mezozoică, depuse sub forma unor straturi a căror poziție este verticală pe alocuri. Există peste 500 de peșteri, multe dintre ele fiind necunoscute.

La Cheile Olteţului