Mingea de 142 de milioane de euro, ridicată de Curtea de Conturi la fileul procurorilor

În ultimii 10 ani, Curtea de Conturi a sesizat către Parchete, DNA şi DIICOT cauze a căror prejudiciu însumează fabuloasa sumă de 142 de milioane de euro. Însă, numai jumătate dintre acestea au fost soluţionate.

Curtea de Conturi a dat publicităţii recent o serie de documente privind sesizările trimise organelor de urmărire penală şi care nu au fost soluţionate încă. Este vorba de 105 sesizări (din perioada 2005 – 31 decembrie 2015) pentru cazuri în care prejudiciul depăşeşte 500.000 de euro, totalul prejudiciilor ridicându-se la 1.914.550.000 euro. De asemenea, mai este vorba (tot pentru acelaşi interval de timp) de 317 sesizări pentru cazuri în care prejudiciul a fost sub 500.000 de euro, cuantumul prejudiciilor fiind de 26.563.000 euro. Cele mai multe dintre cazurile „grele”, cele cu prejudicii de peste 500.000 de euro sunt din anii 2015 (40 de sesizări) şi 2014 (25 de sesizări), deci, pe undeva este normal ca ele să nu fie încă soluţionate. Cele cu vechime datează din: 2005 – 2 sesizări, 2006 – 3 sesizări, 2008 – 1 sesizare, 2009 – 2 sesizări, 2010 – 7 sesizări, 2011 – 2 sesizări, 2012 – 10 sesizări şi 2013 – 13 sesizări.

Printre dosarele cu cele mai mari prejudicii se numără: Agenţia Naţională de Resurse Minerale (ANRM) – prejudiciu de 2.410.988.999 lei (sesizare din 2013 trimisă la Parchetul general); Academia Română – prejudiciu de 2.359.500.000 lei (sesizare din 2010 trimisă la DNA), Administraţia judeţeană a finanţelor publice Ilfov – prejudiciu de 1.186.328.617 lei (sesizare din 2015 trimisă la DNA), SC Hidroelectrica SA – prejudiciu de 446.869.528 lei (sesizare trimisă la DNA în 2015), CNADNR – 207.727.163 lei (sesizare din 2013 trimisă la DNA).

Printre dosarele grele care au intrat în vizorul inspectorilor Curţii de Conturi şi au fost transmise procurorilor se află şi cel care vizează activitatea Conversmin, societate care a avut o activitate „prolifică” şi în judeţul nostru. În raportul Curţii se arată că: „au fost decontate din fonduri publice alocate de la bugetul de stat lucrări de închidere şi ecologizare în sumă de 305 mii lei, din care 105 mii lei în baza contractelor încheiate de minister şi 200 mii lei în baza contractelor încheiate de Conversmin, prin acceptarea ofertelor şi a situaţiilor de lucru întocmite de constructori, într-o altă structură decât structura devizului cadru prevăzut de lege pentru lucrări finanţate din fonduri publice.

Inspectorii CC susţin că în devizele ofertă şi în situaţiile de lucrări, la capitolului „Articole preliminare” au fost incluse dotări şi cheltuieli pentru dirigenţia de şantier (constând în asigurarea de birouri, întreţinerea birourilor, dezafectarea birourilor, furnizarea unei camere foto, asigurarea supravegherii birourilor şi echipamentelor de protecţie şi măsurare, cheltuieli pentru întreţinerea şi funcţionarea a două autovehicule, contravaloarea convorbirilor telefonice etc.)”.

Inspectorii Curţii de Conturi arată că nu fost respectate prevederile Legii minelor şi ale HG 1208/2003 privind aplicarea Legii minelor, în ceea ce priveşte termenul de preluare a anexelor tehnice şi dependinţelor aflate în dotarea minelor pentru care s-a aprobat definitiv închiderea, prin Hotărâri de Guvern (şi la care acţiunea de închidere a început în perioada 2011-2013). Totodată, nu au fost respectate prevederile legale privind returnarea, la finalizarea lucrărilor, a terenurilor predate temporar constructorilor.

Astfel, Ministerul Economiei a predat consiliilor locale, la finalizarea lucrărilor, terenuri în suprafaţă de 629.139 metri pătraţi fără a deţine documente justificative din care să rezulte că nu sunt terenuri cu folosinţă silvică sau proprietate privată şi dacă aceste terenuri au fost înscrise în evidenţa fondului funciar general.

Tot din documentele date publicităţii de Curtea de Conturi, reiese că organele de urmărire penală au soluţionat 235 de sesizări din perioada 2005 – 2014, pentru cazuri cu un cuantum total al prejudiciilor de 204.460.000 de Euro. Numai că majoritatea sesizărilor Curţii de Conturi nu au avut succes la DNA şi celelalte Parchete. În cca. 35 de situaţii s-au înregistrat condamnări penale, iar în altele, 35-40, sancţiuni cu amenzi.

Doar jumătate din numărul cauzelor înregistrate la nivelul structurilor MP, ca urmare a sesizărilor Curţii de Conturi a României, în perioada 2005-2015, au fost soluţionate. Cele mai multe dintre acestea au primit NUP, potrivit unui raport al Parchetului General. 

Pe lista neagră a sesizărilor înaintate de Curtea de Conturi către procurori se află şi câteva instituţii din  Maramureş: Primăria Leordina, un dosar de abuz în serviciu şi fals intelectual cu un prejudiciu estimat la 1,8 milioane de lei, trimis în 2015 către DNA Cluj. Pe lista neagră se află şi dosarul din 2012 legat de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Maramureş, cu un prejudiciu de 1,2 milioane de lei.