Memoria Ethnologica nr. 48-49

Ultimul număr apărut al revistei Memoria Ethnologica, editată de Consiliul Judeţean Maramureş şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Maramureş, este dedicat memoriei prof.univ.dr. Petru Ursache şi cuprinde articole şi studii, colecţii de folclor, semnalând şi o nouă apariţie editorială.

Un studiu semnat Roland Boer (Australia) oferă o nouă interpretare a structurilor gospodăriilor din Orientul Apropiat pe o lungă perioadă de timp (3000-333 î.Hr.), analiza concentrându-se pe natura colectivă a acestor gospodării bazate pe rudenie, pe funcţia şi pe raţiunile maleabilităţii genealogiilor, pe flexibilitatea spaţiului care se reproduce constant.

Sendro Piermattei (Italia) prezintă un studiu legat de procesele de deruralizare din Munţii Sibillini, un spaţiu în permanentă legătură cu teritoriile vecine, cu care are întotdeauna o ţesătură complexă de relaţii economice, sociale şi culturale.

Asa Apelkvist (Suedia) prezintă un articol în care sunt tratate unităţi frazeologice prezente în texte scrise în limba suedeză, expresii idiomatice, şi traducerea lor în limba română.

O parte din concluziile unui proiect post-doctoral, în cadrul căruia au fost intervievate pe tema obiceiurilor şi credinţelor legate de naştere 20 de locuitori urbani, vreme de aproape doi ani, reprezintă obiectul articolului Adinei Hulubaş, Obiceiuri de naştere şi oraşul. Reacţii magice în faţa ameninţărilor nevăzute. Morile cu ciutură din Feneş, judeţul Caraş Severin sunt prezentate de Ivana Jancic, Virginia Popovic (Serbia) şi Mircea Taban (România).

Studiul lui Pamfil Bilţiu Desfăcutul de făcătură în Maramureş – o vrajă complexă axată pe magia în lanţ este rezultatul unor cercetări directe pe teren şi este axat pe analiza structurii morfologice şi a mecanismului unei vrăji complexe, care s-a conservat pe Valea Cosăului, centrată pe magia în lanţ şi având la bază cumulul magic.

Sunt analizate formulele orale, instrumentarele magice şi ritualul desfăcutului de făcătură. Lui Bogdan Codre îi aparţine un articol privitor la străvechea oază de identitate şi spiritualitate românească reprezentată de Zona Codrului.

Nici om, nici fiară: dezumanizarea în violenţa directă şi sistemică este studiul lui Dustin Byrd (SUA), în încercarea de a argumenta faptul că procesul de dezumanizare a „celuilalt” a permis umanităţii să ignore lipsa înclinaţiei naturale către violenţa directă asupra altora, făcând astfel războaiele mai eficiente, mai mortale şi mai distuctive. Christina Petterson (Australia) analizează rolul gospodăriei familiale în tranziţia dintre feudalism spre capitalism.

În studiul Claude Lévi-Strauss şi reconstrucţia antropologiei, Ştefan Mariş explică cum, pornind de la antropologii americani, care susţineau că diferitele culturi sunt definite printr-un anume model, iar numărul tipurilor de cultură posibile este limitat, Lévi-Strauss şi-a început demersul său de schiţare a modelului promovat de structuralism, care se va impune, în cele din urmă, în faţa altor forme de expresie.

Un ultim articol, semnat de Livia Ardelean, prezintă câteva aspecte legate de colonizarea populaţiei germane în secolul al XVIII-lea în Maramureş şi motivele care au determinat această colonizare: dorinţa Imperiului habsburgic de a rentabiliza exploatările de sare şi de a exploata cât mai judicios întinsele păduri ale Maramureşului.

Capitolul rezervat colecţiilor de folclor cuprinde: Colinde din Dumbrăviţa (Florin Avram), Obiceiuri şi eresuri din Dumbrăviţa (Corina Isabella Csiszár), Obiceiuri din Rus (Dumitru Şovago), Secvenţe din ritualul nupţial din Şurdeşti (Fisculaş) (Maria Mirela Poduţ), Tradiţii nupţiale de Fisculaş (Corina Isabella Csiszár) şi Prelucrarea cânepei în Şurdeşti (Ţara Chioarului) (Maria Mirela Poduţ).

În fine, Loredana-Maria Ilin-Grozoiu prezintă o nouă apariţie editorială: Daţi-ne tradiţiile înapoi, de Ion Paşol, lucrare apărută la Editura Offsetcolor din Râmnicu Vâlcea.