Memoria ethnologica, la numărul 5

Revista de patrimoniu etnologic şi memorie culturală „Memoria ethnologica”, editată de Consiliul Judeţean Maramureş şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Maramureş a ajuns la numărul 50. Şi acest număr al revistei cuprinde articole şi studii, colecţii de folclor şi semnalează apariţii editoriale.

Davide Astori (Italia), în „Etică şi drept la limbă şi la identitate între includere şi excludere”, vorbeşte despre deschiderea spre chestiunea universalităţii în diversitate, în care lingvistica îşi aduce contribuţia, în paralel şi sinergic cu celelalte discipline, la o dezbatere contemporană care se reduce tot mai rapid de la teorie la truda cotidiană a praxisului unui raport, interuman şi social, la căutarea realizării din ce în ce mai concrete a principiilor unei cetăţenii europene active.

În „Medieri literare multiculturale de Hans Diplich”, Hans Dama redă varianta Mioriţei tradusă de bănăţeanul Hans Diplich în germană, una dintre cele mai reuşite realizări în domeniu, unanim recunoscută de specialişti.

Articolul „Comparaţia şi proverbul. încercări de poetică folclorică”, autor Otilia Ursache, urmăreşte modul în care proverbul poate fi pus în relaţie cu alte specii ale folclorului literar românesc, precum descântecul, basmele, colindele, oraţiile de nuntă şi ghicitorile.

„Hramul bisericii în Banat. Conţinut, izvoare, perspective”, de Hans Gehl (Germania), tratează sărbătoarea rurală care porneşte de la aniversarea anuală a sfinţirii bisericii, serbarea patronului bisericii, sărbătoare căreia i-au fost adăugate în timp elemente laice, de tip iarmaroc, distracţii de carusel, jocuri şi dans, precum şi elemente sociale. Această sărbătoare reprezintă simbioza datinilor de peste an.

Loredana Maria Ilin Grozoiu tratează „Pomenirile - aducere-aminte de cei răposaţi. Privire specială asupra Olteniei”, studiu în care analizează rugăciunea şi milostenia pentru cei adormiţi ca mijloace prin care acestora le poate fi uşurată starea în lumea de dincolo.

Un studiu referitor la etnia huţulă, poate una dintre cele mai puţin cunoscute etnii din Europa zilelor noastre, vorbeşte Dragoş Huşuleac în „Originea, limba şi cultura etniei huţule în contextul globalizării”.

Pamfil Bilţiu semnează un studiu, întemeiat pe cercetări directe pe teren, despre focurile rituale de peste an în cultura populară din Maramureş. Partea de investigaţie o constituie toate aspectele şi tradiţiile legate de focurile rituale, punând accent pe evidenţierea practicilor ritualo-magice care însoţesc fiecare secvenţă din structura lor, dar şi persoanele care oficiază ritualul, numărul de focuri şi momentele temporale când se aprind acestea.

Fenomenul Cimitirul Vesel din Săpânţa a devenit o tradiţie unică în România, odată cu trecerea timpului, motiv pentru care Mărioara Paşcu dedică un studiu acestei tradiţii, pe care o consideră una de factură psihologică şi filozofică, unică în lume.

Costel Cioancă, în „Interdicţia de a privi în urmă în basmul românesc: imaginariile unei interdicţii”, încearcă să descopere, din perspectiva fenomenologiei şi a hermeneuticii, nu numai funcţia, ci şi sensul imaginarului tradiţional, manifestarea şi reprezentarea simbolică a interdicţiei în basmele româneşti.

„Între Eros şi Thanatos sau de la agresivitate la distructivitate” este articolul în care Ştefan Mariş face o analiză menită să demonstreze că dualismului freudian al Erosului şi Thanatosului îi corespunde în etologie un dualism al agresivităţii şi contraagresivităţii. În timp ce în psihanaliză, cei doi vectori pulsionali au naturi şi ţeluri total opuse (conservarea şi, respectiv, distrugerea vieţii), în etologie ei îndeplinesc un scop comun: conservarea speciilor.

Ultimul studiu îi aparţine Deliei Anamaria Răchişan şi este dedicat bradului în mentalitatea tradiţională românească, bradul fiind un simbol dendromorf care interacţionează cu manifestările ritual-magico simbolice, cu riturile de trecere (naştere, căsătorie, moarte), cu diverse categorii (legende), cu artele non-verbale.