Măsurile propuse pentru combaterea pestei porcine pot crea un dezastru ecologic

Planul, care prevede măsuri extreme și fără susținere științifică precum recoltarea tuturor „mistreților și exemplarelor din speciile de prădători cu păr și pene”, trebuie retras și revizuit pe baza recomandărilor UE. Acestea prevăd, dimpotrivă, interzicerea totală a vânării mistreților în zonele nou infestate și luarea unor măsuri stricte de izolare a focarelor.
 
Măsurile Ministerului, cuprinse într-un proiect de Ordin de Ministru lansat în dezbatere publică pe 6 august, sunt în totală contradicție cu Strategia UE de combatere a PPA, cu recomandările și studiile științifice ale Autorității Europene pentru Siguranță Alimentară și cu Directivele Păsări și Habitate ale Comisiei Europene.
„Aprobarea Ordinului propus ar fi o greșeală imensă și un pas mare înapoi în eradicarea PPA, precum și o tragedie ecologică majoră cu implicații pe toate planurile, inclusiv la nivel socio-economic. Dacă vor fi aprobate și mai grav, implementate, aceste măsuri vor avea un efect de bumerang, iar, în loc să fie izolate, focarele de epidemie să fie extinse. Oameni, animale domestice și animale sălbatice vor avea și mai mult de suferit. Vânarea prădătorilor - care nu au cum să transmită mai departe virusul ci, din contră, să participe cel mai activ la eradicarea acestuia - ar fi cea mai mare și mai gravă eroare. Nu înțelegem de ce autoritățile nu apelează la specialiști și la măsurile recomandate la nivelul UE pentru astfel de situații de criză.”, a declarat Cristian Remus Papp, manager național pentru Biodiversitate și Arii Protejate WWF România.
 
Asociația consideră că aceste măsuri abuzive nu au susținere științifică, ci deservesc doar  interesele anumitor grupuri. Virusul PPA se transmite doar între suine, prin contact direct între indivizii bolnavi și cei sănătoși, respectiv prin contactul direct al mistreților sau porcilor sănătoși cu părți ale cadavrelor animalelor infestate, țesuturi, sânge etc. Singurele despre care s-a demonstrat că reprezintă un vector și un factor de risc pentru transmiterea virusului sunt anumite specii de căpușe. Astfel că rolul prădătorilor și în special al carnivorelor mari în eradicarea PPA este unul major prin funcția lor sanitară și trebuie ținut cont de el în lupta împotriva virusului.
 
WWF România solicită retragerea Ordinului Ministerului Apelor și Pădurilor aflat în dezbatere publică, precum și revizuirea Planului Suplimentar de Măsuri pentru Combaterea Pestei Porcine Africane în România întocmit în baza dispozițiilor prim-ministrului Guvernului României, care prevede inclusiv măsurile din Ordin. Cerem totodată aplicarea măsurilor incluse în Strategia UE cu privire la combaterea PPA, care recomandă în zonele nou infestate:

• Interzicerea totală a vânării mistre­ților;
• Restricționarea accesului în zonele infestate;
• Instruirea vânătorilor în vederea re­du­cerii probabilității diseminării mai departe a virusului în mediu și în afara zonei infestate;
• Patrulare activă pentru găsirea carcaselor de mistreț (de către personal in­struit) în vederea reintroducerii supra­vegherii pasive;
• Amplasarea de containere pentru depozitarea carcaselor de mistreț în fondurile de vânătoare. În fiecare zonă de depozitare trebuie să fie disponibile mijloace de curățare și dezinfecție;
• Măsuri de biosecuritate în fondurile de vânătoare aplicate tuturor persoa­ne­lor care manipulează carcase de mistreț (de exemplu, evitarea posibilei conta­mi­nări a autovehiculelor, curților și caselor);
• Testarea tuturor carcaselor de mistreț;
• Verificarea măsurilor de biosecuritate în toate fermele de porci din zona infestată.

În zonele care au fost infestate, dar în care nu s-a mai semnalat prezența PPA timp mai multe luni, Strategia UE include alte măsuri concrete, precum recoltarea mistreților de către vânători instruiți, predarea carcaselor, măsuri de biosecuritate, restricții totale la hrănirea artificială și la vânătoarea la goană.
 
Aceste măsuri țin seama și sunt în confor­mitate cu recomandările Auto­rității Eu­ropene pentru Siguranță Ali­men­tară, bazate pe studii și observații științifice făcute de-a lungul timpului în țările din Europa care s-au confruntat cu virusul PPA.