Marea zbatere a bugetelor locale pe 2018

Lipsă de bani, datorii, conturi blocate, niciun leu pentru dezvoltare. Anul 2017 a fost sumbru pentru multe pri­mării din judeţ. Bugetul pe anul trecut abia le-a ajuns pentru cheltuielile de func­ţionare, salariile au fost majorate, iar rectificările bugetare s-au lăsat aştep­tate. În condiţiile în care din acest an au intrat în vigoare o serie de prevederi legislative care schimbă ra­dical politica bugetară a ţării, întreaga administraţie publică aşteaptă cu înfrigurare cifrele bugetului pe acest an.

Dumitru Dumuţa, county managerul judeţului Maramureş a declarat că bugetul Consiliului Judeţean se va aproba luna viitoare. Bugetul pe acest an a adus deja o serie de modificări, prima şi care a generat cea mai mare vâlvă a fost plata salariilor dascălilor din bugetul Ministerului, prin inspectoratele şcolare, nu din bugetele locale ca şi până acum.

De aceea, în această lună profesorii
şi-au primit banii cu câteva zile de întâr­ziere: „Bugetul se va aproba în luna februarie, sunt câteva schimbări, pentru că atât prin Ordonanţa 90 din 2017 cât şi prin Legea bugetului s-au adus nişte modificări fie cu privire la activităţile care se finanţează din bugetele locale, fie cu privire la modul în care se constituie veniturile, dacă mă refer la acti­vităţi, cea mai mare modificare e faptul că, începând cu acest an, cheltuielile de natură financiară, cheltuielile de personal din învăţământul preuniversitar, inclusiv învăţământul special se suportă direct din bugetul de stat, din bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării prin Inspectoratele şcolare, până acum se descentraliza la nivel de comună, oraş, municipiu. Să sperăm că acest sistem va funcţiona.
În luna ianuarie au fost întârzieri, dar nu cred că se va mai întâmpla. Aceasta este cea mai mare modificare, dar sunt şi altele. De asemenea, s-a revenit asupra măsurii ca costurile pentru asistenţii personali ai persoanelor cu handicap să fie suportate integral din bugetul de stat, acum se suportă până la 90%  din bugetul de stat, iar  diferenţa din bugetul localităţilor”.

Nu doar în materie de cheltuieli vor fi mo­dificări, ci şi în materie de venituri. Cea mai importantă măsură care afec­tează bugetele locale este reducerea co­tei impozitului pe venit.
Dumitru Du­muţa explică: „În ceea ce priveşte ve­niturile, în Legea 273 a Finanţelor publice s-a stabilit un algoritm de repartizare a sumelor încasate din impozitul pe venit. Aşa zisele cote defalcate, din impozitul pe venit, s-au majorat datorită faptului că impozitul pe venit s-a diminuat de la 16 la 10% în masă totală aceste cote defalcate scad şi atunci s-a stabilit un alt mecanism de repartizare în legea bugetului pe acest an, s-a stabilit ca acele sume care nu vor mai intra din cote defalcate să fie compensate din sume defalcate din TVA.
 S-a stabilit un buget minim de 750 de lei pe locuitor pen­tru unităţile administrative şi 250 de lei pentru bugetul judeţului. La im­po­zitul pe venit se colec­tea­ză mai puţin bani, dar per total bugetul ţării nu. Buge­tul judeţului este mai mare decât cel pe anul trecut, va fi undeva la 125 de mi­lioane de lei faţă de 90 de milioane de lei anul trecut. E adevărat însă că şi natura cheltuielilor se poate schimba”.
Din acest an, criteriile pentru stabilirea sumelor pe care le primesc primăriile nu mai ţin cont de suprafaţa localităţii, ca şi anul trecut, ci doar de numărul de locuitori, veniturile proprii pe care le realizează şi de excedentul bugetar pe care primăriile l-au avut anul trecut.
Dumuţa spune că „grosul” banilor pentru dezvoltare vor veni prin PNDL şi din fonduri europene: „Cheltuielile de funcţionare sunt asigurate, de acolo, vom vedea pentru partea de dezvoltare. Dacă toate proiectele prin PNDL s-ar implementa deodată, eu am mai spus sub formă de glumă că nu ar avea cine să execute lucrările, sunt foarte mulţi bani”.
Toader Ștețcu, primarul co­munei Moisei spune că bugetul comunei pe care o conduce este mai mare în acest an, faţă de 2017: „Am primit datele despre bugetul pe acest an și personal pot să spun că sunt mulțumit. Concret, bugetul de anul acesta este mai bun decât cel de anul trecut. După noile criterii, noi având număr mare de locuitori, putem spune că avem buget bun. Stăm bine și la capitolul încasări, din fericire nu ne putem plânge. Din felul în care am creionat bugetul, pot spune că avem bani inclusiv pentru co­finanțări de proiecte. Ne-am pus deja în plan să asfaltăm zona în care am fost în litigiu cu Borșa, la Valea Hotarului și la Zăvoi. Chiar săptămâna viitoare va veni executorul judecătoresc, pentru că avem sentință definitivă cu câștig de cauză pentru Moisei. Deci, în sfârșit se va stabili mejda între Moisei și Borșa. Acum ni s-a mărit suprafața comunei, mergem până la Valea Hotarului veche, deci, în urma procesului noi am câștigat teren.
O prioritate pentru acest an este să ne continuăm proiectele. Cât privește proiectul din zona Mănăstirii, am tri­mis documentele la București pentru avi­zare și vom organiza al treilea concurs de soluții, pentru că până acum
n-am avut niciun concurent. Concret, în zona Mănăstirii va fi o bază tu­ristică, dar, de fapt acolo se va dezvolta un sat turistic, pentru că se vor construi și pensiuni, dar vom pune la dispoziție și teren pentru cei care vor să construiască câte o căsuță cu două camere și baie. Zona se va dezvolta foarte mult prin baza de agrement, turism și sport, și se va face legătura cu Borșa cu telegondola. Eu sunt optimist că vom reuși să facem ce ne-am propus”.

Alţii se gândesc deja cum pot să împrumute bani pentru a-şi acoperi necesarul de investiţii. Elena Farcaș, contabil Primăria Târgu Lăpuș explică: „Așa cum este prefigurat bugetul orașului Târgu Lăpuș, la ora aceasta putem spune că pentru 2018 vom avea bani pentru secțiunea de funcționare. Mai exact, o să avem banii strict necesari pentru secțiunea de funcționare. Asta, fără dezvoltare.
Din toate calculele pe care le-am făcut până la ora aceasta, am ajuns la concluzia că vom fi nevoiți să ne împru­mutăm. Pentru că noi avem un proiect de anvelopări de blocuri în derulare, și trei proiecte pe PNDL (o școală la Rohia și o școală și o grădiniță în Târgu Lăpuș). Pentru acestea, noi vom fi nevoiți să facem împrumuturi pentru a putea susține aceste investiții.
Concret, după noile criterii de repartizare a banilor, bugetul pe acest an este aproximativ la același nivel cu cel de anul trecut, ca și surse de finanțare. Pentru că noi suntem obligați să folo­sim încasările la nivelul anului trecut. Iar ceea ce nu s-a dat ca și surse suplimentare, este cam la fel cu nivelul de anul trecut. Pe înțelesul tuturor, putem spune că s-a luat dintr-un loc și s-a pus în altul, dar suntem la același nivel”.

Şi la Târgu Lăpuş ca şi în alte primării, punctul nevralgic al bugetului îl re­prezintă majorările salariale pentru care Guvernul a dat undă verde dar nu a dat bani: „Dureros pentru adminis­trațiile locale sunt acele majorări sala­riale, care s-au făcut, nejustificate, și pentru care ne-au lăsat să ne des­curcăm singuri. Pentru că dacă s-au crescut salariile, toată lumea a fost nevoită să taie de undeva. Pentru că nivelul de încasări a ră­mas neschimbat. Nu s-a dat nimic în plus, nu au crescut încasările dar ne-au obligat să majorăm salariile. Pentru că dând o lege nu se poate spune oamenilor «noi nu mărim salariile că nu avem de unde».
Dar majorările de salarii nu au fost deloc susținute financiar. Așa că trebuie să tăiem din cheltuieli materiale, din investiții pentru a putea da salarii. Practic, cei de la București au vopsit gardul, dar ne-au lăsat pe noi să găsim soluțiile și să ducem greul.
Plus că noi trebuie să gândim de la începutul anului bugetul, fără să ne așteptăm la rectificări, mai ales că anul trecut nu au fost rectificări deși toată lumea aștepta și abia se descurca. Noi putem face rectificări doar dacă la un articol bugetar am depășit încasările.
Ca să putem susține proiectul anvelo­părilor de blocuri, ne-am grăbit un pic pentru că legea era în vigoare până în 24 decembrie, și am luat deja un împrumut de 15 miliarde lei vechi, ca să putem derula proiectul. Pentru că a începe un proiect european și a nu-l termina, nu mi se pare că ține de noi”. 
 

Investiţiile sub semnul întrebării

În materie de investiții publice, așteptările nu sunt deloc optimiste dacă privim realizările anului 2017. Absorbția de fonduri europene (cu excepția subvențiilor agricole) este puțin peste 1%,
iar în domeniul infrastructurii mari, de exemplu, realizările au fost egale cu zero pe parcursul anului 2017.
De asemenea, investițiile realizate de administrațiile locale sunt sub semnul întrebării, pentru că veniturile la bugetele din teritoriu sunt incerte ca urmare a reducerii cotei de impozit pe venit de la 16% la 10%.
Impozitul pe venit este o sursă importantă de finanțare a bugetelor locale, iar scăderea acestuia lasă mai puțini bani la dispoziția administrațiilor locale.

Lanţul majorărilor

Ca să suplinească lipsa de fonduri din bugetele locale, multe consilii au majorat taxele şi impozitele. De asemenea şi taxele de salubrizare au fost majorate în majoritatea localităţilor. Totuşi, contribuabilii își pot achita până la data de 31 martie obligațiile fiscale cu bonificație în cuantum de 10%.