Maramureşul pierde meciul istoric al REGIONALIZĂRII

Maramureşul e la un pas de “desfiinţare” prin transformarea în satelit al Clujului. USL a pus din nou pe masă dosarul delicat al regionalizării şi, bazându-se pe o majoritate confortabilă în Parlament, promite să implementeze reforma administrativă în acest an. În varianta USL, România va fi împărţită în 8 regiuni, pe modelul Regiunilor de Dezvoltare. Maramureşul ar urma să facă parte din Regiunea Nord Vest. Preşedintele Consiliului Judeţean crede că, în formula actuală, şansele Maramureşului de a deveni centru de regiune sunt nule.

Zilele Maramureşului, în formula actuală administrativă, sunt numărate. USL a reluat tema împărţirii administrative a României.

În varianta actuală, ţara ar urma să fie împărţită în opt regiuni de dezvoltare, până în cea de-a doua jumătate a acestui an. Practic, regionalizarea României ar urma să se facă pe actualul model al regiunilor de dezvoltare care însă nu au personalitate juridică în prezent. Judeţul nostru ar urma să facă parte din regiunea Nord-Vest, alături de Bihor, Cluj, Satu Mare, Sălaj şi Bistriţa-Năsăud, situaţie în care şansele noastre de a deveni centru de regiune sunt practice nule.

În lipsa unor lideri puternici care să facă lobby şi să susţină proiectele judeţului, s-ar adânci practic diferenţele de dezvoltare dintre Maramureş şi alte judeţe învecinate care s-au bucurat de sprijin politic. Altfel spus, devenim un simplu satelit al Clujului sau al judeţului Satu Mare.

Teoretic, regionalizarea ar trebui să însemne descentralizare. Practic, înseamnă şi un plus de birocraţie, deoarece între Guvern şi judeţe va fi impus încă un organism intermediar: regiunea şi guvernatorul de regiune. Dar, în loc să meargă cu jalba-n proţap la Bucureşti, primarii, aleşii maramureşeni vor merge la Cluj sau Satu Mare. Practic, preşedintele regiunii va deveni mai important pentru comunităţile de acolo decât un ministru. Numai că, nici aici Maramureşul n-are şanse de a-şi impune un om în funcţia de guvernator de regiune, indiferent dacă va fi ales sau numit. Numele vehiculate pentru funcţia de guvernator al Regiunii Nord-Vest sunt Ioan Rus - PSD, Ilie Bolojan - PNL, Alin Tişe – PDL.

Legal, regionalizarea nu se poate face decât prin modificarea Constituţiei, prin introducerea în Legea Fundamentală a regiunilor, şi punerea în dezbaterea publică a proiectului de regionalizare. Modificarea Constituţiei impune, în mod obligatoriu, şi consultarea populaţiei prin referendum. Dar nimeni nu crede că populaţia va fi consultată şi în privinţa alegerii centrului de regiune. Şi, chiar dacă ar fi aşa, Maramureşul tot nu are nicio şansă, din cauză numărului relativ mic de votanţi faţă de celelalte judeţe din regiune. Potrivit proiectului USL, regiunile care vor fi constituite şi “botezate” în a doua jumătate a acestui an, ar trebui să aibă instalat şi un guvernator până la începutul anului viitor. În prima fază, guvernatorul sau preşedintele de regiune ar trebui să fie ales de consilierii judeţeni, urmând ca, abia la viitoarele alegeri locale, din 2016, să fie ales direct de cetăţeni. Prin această schimbare, actualii şefi de Consilii Judeţene vor îndeplini funcţia de vicepreşedinţi ai Regiunilor. Totuşi, între preşedintele regiunii şi cel al consiliului judeţean nu ar urma să fie relaţii de subordonare.

Regionarea va impune şi 8 mini-parlamente locale: consiliile regionale. Iar consilierii regionali urmează să fie aleşi prin vot de cetăţeni începând cu 2016. Judeţele vor da un număr diferit de consilieri regionali, în funcţie de populaţia deţinută. Iar bugetele regiunilor vor fi alcătuite din bugetele locale, fondurile europene şi de coeziune.

Regionalizarea ar urma să reducă şi numărul prefecţilor, de la 41 la 8, câte unul pentru fiecare regiune de dezvoltare, iar în judeţe va rămâne un oficiu prefectural. Mărul discordiei în tema regionalizării este stabilirea “capitalei” de regiune. Proiectul USL este însă extrem de evaziv în această privinţă. Pentru a nu stârni orgolii, sunt stabilite centre: centrul economic, centrul politico-administrativ, centrul universitar, centrul cultural etc.

Potrivit liderilor USL, centrul ar urma să fie stabilit printr-o consultare regională sau prin referendum. Preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Zamfir Ciceu, este extrem de tranşant în această privinţă şi crede că: „În formula actuală, Maramureşul nu are nicio şansă pentru a deveni centru de regiune. Cred că va fi o decizie politică. Chiar dacă s-ar organiza referendum, şansele noastre nu cresc foarte mult pentru că suntem un judeţ relativ mic din punct de vedere al populaţiei. Sper totuşi ca regionalizarea să nu aibă efecte negative. Să nu facem schimbări numai de dragul de a fi făcute, pentru ca apoi să revenim asupra lor”.

Ce spun parlamentarii?

Istvan Boniş, deputat UDMR, spune că regionalizarea nu se poate implementa “peste noapte”: „este o problemă foarte gingaşă, fără aportul populaţiei este foarte riscant să faci nişte desene acolo dictatorial. Trebuie discutat, nu poţi face regionalizare de la o zi la alta. Trebuie văzut care este istoria zonei, care sunt tradiţiile, ce au în comun judeţele care vor fi împreună. Trebuie doar să nu facem desenele pe bază politică, trebuie făcute din punct de vedere a funcţionalităţii şi a structurii.” Deputatul Florin Tătaru crede că: “intrăm într-o dispută fără de sfârşit, o chestiune pe care nu ne-o permite calendarul în momentul de faţă, de aceea decizia Guvernului Ponta, de a face regionalizarea pe modelul actualelor regiuni de dezvoltare este justificată cel puţin din două puncte de vedere: a crizei de timp în care ne aflăm şi actualele regiuni de dezvoltare pot să constituie pilonul viitoarelor regiuni de dezvoltare”.

P.S. Justin Hodea Sigheteanul a spus că: „activitatea CJ Maramureş a fost, este şi va fi foarte importantă pentru acest colţ de ţară. Maramureşul este o provincie istorică. Importanţă CJ Maramureş, a tuturor CJ este aceea că promovează tradiţiile locale, cultura, valorile spirituale şi tot ce ţine de identitatea acelei zone. De aceea ar fi un lucru absolut nechibzuit dacă am nivela toate judeţele într-o singură hotărâre legislativă, parlamentară, le-am desfiinţa şi am trece doar la regiuni. Judeţele trebuie să rămână în cadrul regiunilor, care, de altfel, sunt inevitabile pentru dezvoltarea ţării noastre. Dar judeţele cu lucrarea lor valoroasă trebuie să rămână. Ele nu sunt o creaţie a comunismului, ele au existat şi există şi în alte ţări care nu au avut nimic de-a face cu comunismul. Sigur că se numesc altfel, dar există şi în alte ţări”.

„De o bună perioadă de timp regionalizarea României a devenit un subiect precumpănitor, îndeosebi în sfera politică. Cei care au fost implicaţi în administraţia centrală îşi aduc aminte că această temă a apărut la scurt timp după evenimentele din Decembrie 1989, când s-au căutat forme de exprimare a noii situaţii politice din Europa. Tema este veche şi insidios s-a transferat în zona concretului atunci când au apărut regiunile de dezvoltare din care şi Maramureşul face parte.

Este normal ca un asemenea demers să se realizeze, întrucât actuala administraţie funcţionează după canoane depăşite care nu pot să valorifice facilităţile situaţiei în care ne găsim, nici din punct de vedere politic şi îndeosebi din punct de vedere economic. Fiecare perioadă istorică se poate manifesta numai dacă administraţia respectă regulile caracteristice majore, cum ar fi în zilele noastre: reprezentativitatea comunitară, descentralizarea, deconcentrarea, subsidiaritatea.

În ceea ce priveşte situaţia Maramureşului, nu este mai deosebită decât celelalte judeţe ale ţării. Într-o zonă de inconfort se găseşte municipiul Baia Mare.

Este cunoscută situaţia economică a Băii Mari. Se cunoaşte şi perspectiva ei imediată. Eventuala disponibilizare a unui număr de oameni din instituţiile judeţene ar fi un rău social care nu va putea fi compensat de oferte de locuri de muncă, cunoscându-se segmentul de piaţă îngust în care se pot regăsi cei care eventual şi-ar pierde locul de muncă. Pentru omul de rând, plătitorul de impozite, neimplicat în administraţie, o eventuală pierdere a unor facilităţi oferite de administraţia judeţeană actuală este discutabilă. Merită să reţinem că în raporturile cu administraţia nu circulă oamenii, ci informaţiile (varianta secolului XXI ) şi documentele (varianta secolului XX ).

Poate merită să amintim că în perioada interbelică existau ţinuturi. Făceam parte din Ţinutul Someş, cu reşedinţa la Cluj. În acest ţinut erau 7 judeţe: Cluj, Bihor, Someş, Sălaj, Satu-Mare, Maramureş şi Năsăud. Capitala judeţului Maramureş era la Sighet. A venit anul 1944, cu situaţiile politice şi economice cunoscute, când au existat două modificări ale împărţirii administrative: cu regiuni şi raioane, iar ulterior cu judeţe. Baia Mare a primit aripile dezvoltării în cadrul acestor noi structuri, pe fondul importanţei acordate dezvoltării industriale, în defavoarea unor localităţi cu tradiţie superioară acestei urbe.

Cine poate eventual pierde din noua împărţire administrativ-teritorială? Competenţa unor băimăreni din instituţii judeţene poate fi transferată parţial spre localitatea reşedinţă a noii denumiri administrative care se va adopta (Ţinut? Regiune? Regiune de dezvoltare?).

Poate că acest moment este nimerit pentru cei care au prerogative în gestionarea problemelor localităţilor să se aplece mai mult spre dezvoltare economică şi existenţa omului de rând pe care-l interesează mai mult pâinea pe care şi-o poate pune pe masă”.

Conferenţiar doctor Ştefan Gonczi

„Eu sunt de acord cu regionalizarea dar nu ca idee de a divide, de a împărţi, ci de a uni

şi de consolida sau de a ne alinia unui model european. Dacă vreţi câteva exemple: când te doare ceva foarte tare, te duci la Cluj, la Ape suntem la Cluj, tot ce înseamnă instituţii sunt la Cluj. Este o idee 100% politic. Identitatea trebuie să rămână. Toţi ne-am dori să rămână centrul la Baia Mare, dar nu se va întâmpla acest lucru din păcate. Oricum ne vor vânzoli aceşti diriguitori ai vremii, în Maramureş rămâne identitatea. Când spui România, spui automat şi Maramureş”.

Lector universitar doctor Ilie Gherheş