Maramureşul, campion la creştere economică

După ani buni în care a înre­gistrat un regres economic major, pierzând, rând pe rând, ramurile industriale care i-au asigurat suflul economic, Mara­mureşul a intrat pe o pantă ascen­dentă din punct de vedere al creşterii economice. Datele oferite publicităţii de Comisia Naţională de Prognoză (CNP) clasează judeţul nostru pe primul loc la nivel naţional din punct de vedere a creşterii economice la nivel naţional. Maramureşul a înregistrat o rată de 6,2%, faţă de 4,8%, cifra naţională a creşterii economice. Cum a ajuns Maramureşul campionul creşterii economice, devansând poli economici ca şi Clujul de exemplu, care a înregistrat o rată de 6%? Şi, mai ales, care sunt motoarele acestei creşteri spectaculoase? GAZETA de Maramureş vă prezintă o radiografie în alb şi negru a economiei judeţului.

Statistic

Dacă tot vorbim de cifre, Ioan Roman, directorul Direcţiei Judeţene de Sta­tistică Maramureş, a declarat după comunicatul Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP) că, după părerea sa, această creştere „se datorează creşterii producţiei industriale, a cifrei de afaceri şi a celorlalţi indicatori economici din judeţul Maramureş”.
Într-adevăr, pro­ducţia industrială a judeţului a înregistrat în 2016 o creştere de circa 14 procente, mult peste nivelul naţional şi la acest capitol. Acest lucru s-a văzut şi în PIB, care a înregistrat de asemenea o creştere de 1502 lei pe cap de locuitor. Dacă vorbim de sectorul economic, se constată o oarecare stabilizare a pieţei şi o creştere care se propagă atât la nivelul unităţilor mici, cât şi a celor mari. La finele anului trecut, în Maramureş erau înregistrate peste 10.100 de operatori economici activi, din care 86% microîntreprinderi cu până la 9 salariaţi. La polul opus, există 29 de întreprinderi mari, cu peste 250 de salariaţi.
Dacă vorbim de domeniile de activitate care fac să se mişte rotiţele economiei, ramurile sunt oarecum clasice: industria prelucrătoare – 29,69%; comerţ – 19,49%; administraţie publică şi apă­rare, asigurări sociale, sănătate şi asis­tenţă socială şi învăţământ – 14,95%; tranzacţii imobiliare – 13,63%.

În ultima perioadă, pe lângă brandurile locale care au înregistrat o creştere cons­tantă - Aramis, cel mai mare angajator din judeţ sau Ferma Zootehnică, de exemplu -, un motor important al dezvoltării îl constituie investiţiile străine. Compania cu cea mai constantă şi rapidă creştere economică este în continuare UAC Europe, care pe lângă investiţia de la Dumbrăviţa, care oferă deja aproximativ 1.200 de locuri de muncă, a anunţat o nouă investiţie în zona Aeroportului de la Tăuţii Măghe­răuş, care se va derula în trei etape, se va cifra în total la peste 250 de milioane de Euro şi va crea peste 2.000 de noi locuri de muncă.

Investiţiile publice sunt un alt motor important al creşterii economice locale. Preşedintele Consiliului Judeţean Ma­ra­mureş, Gabriel Zetea, crede că unul dintre motivele ratei record de creştere îl reprezintă investiţiile fără precedent prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, care a deschis un „robinet” important de bani care au „curs” în Ma­ramureş, dar şi proiectele cu finanţare europeană.
Dumitru Dumuța, administratorul pu­blic al judeţului Maramureş, explică: „La această creştere au contribuit și investitorii mari din Maramureș, dar creșterea economică este luată în calcul și pe investițiile care se realizează în județ. Doar Consiliul Județean a rea­lizat anul trecut investiții de circa 30 de milioane de euro, pentru că numai Sistemul Integrat de Management al Deșeurilor are valoarea de aproape 60 de milioane de euro și s-a realizat aproape 70%. Investițiile publice în infrastructură conduc la creștere eco­nomică pentru că au efect de antrenare a firmelor de construcții, de materiale de construcții, forță de muncă etc. Plus că sunt investițiile companiilor din Ma­ra­mureș: UACE Dumbrăvița, EATON etc. Dar sunt și micii întreprinzători și creșterea pe agricultura de anul trecut, pentru că au fost o serie de măsuri de stimulare pentru fermieri. Toate aceste investiții trebuie să se vadă în ceva. La toate acestea se adaugă maramureșenii care lucrează în străinătate, care pe de o parte unii se întorc acasă, iar alții trimit bani sau investesc aici. O parte impor­tantă din banii câștigați în străinătate de români vin în țară, unele dintre sume fiind depozitate în băncile românești, iar altele se duc în diverse activități. Pentru că oamenii și dacă investesc în propria locuință, banii au efect în an­trenarea economiei. Alții se întorc și deschid o afacere. Problema este ca această creștere economică să fie sus­tenabilă pe perioadă mai înde­lungată și să consolideze forța de muncă în România”.
Autorităţile speră că aceste cifre vor face Maramureşul şi mai atractiv pentru investitori: „Cert este că această creș­tere economică oferă o garanție pentru cei care sunt interesați să investească în Maramureș. Sunt convins că județul nostru devine mai interesant pentru investitori. Spre exemplu, recent au fost delegați din Maramureș spre lumea arabă și au venit cu mesaje că există un interes destul de mare pentru a veni în Maramureș pentru investiții, fie că se referă la partea de turism, fie că se referă la partea de servicii. Și reprezen­tanții Rusiei, Poloniei, Germaniei sau Statele Unite au dat semnale de acest fel prin ambasadorii lor. Există un interes, dar sigur că misiunile diploma­tice sunt modalități prin care se transmit informațiile către mediul de afaceri din țările respective, iar între momentul în care partea politico-diplomatică transmite mesajul și momentul în care investiția se produce, apare un interval de timp. Inițial relațiile noastre diplomatice au fost foarte bune cu Franța sau Austria, iar acest lucru se vede în industrie, firmele din aceste țări fiind prezente la noi”, a spus Dumuţa.

Numai că, dincolo de cifre, specialiştii spun că nu trebuie să ne exaltăm:

„Întrucât judeţul Maramureş nu se situează între cele 6 judeţe, plus Bucu­reştiul, cu un Produs Intern Brut mai mare de 10 mii de euro/capital. Poate că această cifră ar trebui să o comparăm cu rezultatele altor ţări şi atunci am vedea unde ne situăm, inclusiv printre ţările emergente din Uniunea Europeană”
- a declarat Dr. Ştefan Gönczi.

Bucurie mare, monsieur
 

„Bucurie mare în Maramureş întrucât rezultatele statistice arată că în anul trecut judeţul nostru cu a sa dinamică de 6,2 la sută a fost teritoriul cu cea mai mare creştere economică din România, care a înregistrat un salt de 4,8 la sută. De obicei criticii se aruncă asupra cifrelor şi în funcţie de apetitul lor politic îl preamăresc sau îl dau de pământ. 
Poate dintr-un început merită să amintim că această creştere nu este rezultatul unei sau unor măsuri luate de vreo instituţie centrală sau locală ci a unui efort deosebit al agenţilor economici maramureşeni care, în hăţişul creat de fel de fel de reglementări, au găsit căile de dezvoltare. Dacă analizăm sectoarele care au contribuit la aceste rezultate observăm că valorile crescute faţă de perioade anterioare provin din aceleaşi sectoare de activitate ca şi în anii anteriori,
neîntâlnindu-se noi profiluri productive, greutăţile fiind suportate tot de fabricarea mobilei, a echipamentelor electrice, prelucrarea lemnului, industria alimentară, industria construcţiilor
metalice şi a produselor din metal, amintindu-le doar pe cele principale. Deci nu a apărut vreo activitate cu o valoare adăugată mare specifică judeţelor dezvoltate din România.
Am înşirat aceste date pentru a sublinia că bucuria noastră nu este sustenabilă, este conjuncturală, trebuie însă să ne bucuram că totuşi, invocând o noţiune «corectă politic» nu este o «dinamică negativă».
De ce nu trebuie să exultăm? Întrucât judeţul Maramureş nu se situează între cele 6 judeţe, plus Bucureştiul, cu un Produs Intern Brut mai mare de 10 mii de euro/capital. Poate că această cifră ar trebui să o comparăm cu rezultatele altor ţări şi atunci am vedea unde ne situăm, inclusiv printre ţările emergente din Uniunea Europeană.
Când vorbim de judeţul Maramureş, o prezentare a rezultatelor aşa cum se face îndeobşte parcă această noţiune de „judeţ” ar însemna o aglomerare de populaţie concentrată într-o singură localitate şi uităm că mai sunt şi localităţi urbane, în afară de Baia Mare, care luptă să-şi uite statutul de oraş, statut care mai mult îi încurcă decât îi ajută şi pentru care acest rezultat economic este mai puţin important decât faptul că au găsit-o sau nu pe Elodia.
România va înregistra şi în acest an o dinamică economică pozitivă pentru care trebuie să ne bucurăm. Toţi speră că această dinamică să fie suficientă pentru acoperirea ieşirilor din buget către populaţie, nefiind obligaţi ca în viitor să mai strângem o gaură la cureaua de la pantaloni, aşa cum am fost obligaţi mai deunăzi de mai marii unor vremuri, sper trecute”.
Dr. Ştefan Gönczi.

Provocările pieţei forţei de muncă

Deşi nu stăm rău nici la capitolul şomaj, în ultima perioadă, problemele de pe piaţa formei de muncă sunt oarecum inversate. Agenţii economici se plâng că nu găsesc forţă de muncă. De unde această criză? Dumitru Dumuţa, administratorul pu­blic al judeţului, explică: „Statisticile spun că România are unul dintre procentele foarte reduse a tinerilor care absolvă învățământ superior. Deci avem o pondere foarte redusă comparativ cu țările europene. Pe de altă parte, inginerii și specialiștii pregătiți până prin ’92 (pe locurile acelea care erau limitate în învățământul superior) fie au părăsit zona activă a forței de muncă, fie au părăsit țara. Deocamdată și multinaționalele plătesc salarii comparative cu salariul mediu din ramura respectivă din România. Un specialist bun, inginer care lucrează în același domeniu în România sau în Franța nu va avea același salariu. De aceea, mulți dintre aceștia preferă să meargă la locurile de muncă oferite în străinătate, chiar dacă pentru o perioadă mai scurtă. Deci, două fenomene vor conduce pentru asigurarea forței de muncă. Pe de o parte, dezvoltarea sistemului de învățământ superior și a învățământului de calitate, că noi nu avem universități clasate pe locuri fruntașe în lume, deci să pregătească profesioniști chiar și prin școlile postliceale, și de pe altă parte, apropierea nivelului de salarizare din România față de salariile care se oferă în străinătate pentru a stopa plecarea specialiștilor. Aceste două lucruri încep să se producă deja și încep să se vadă efectele. Că, de exemplu, s-a ajuns să se plătească în IT în România peste 2 mii de euro, și chiar în construcții inginerii buni ajung să aibă salarii de 1500 de euro. Deci, încet se vor stabiliza lucrurile. Dar deocamdată avem
3 milioane de oameni plecați din țară, iar dintre aceștia mulți sunt meseriași. Acest lucru se vede și din faptul că dacă ai de făcut o reparație la o casă îți este destul de greu să găsești muncitori calificați buni”.
 

Economia românească a înregistrat, în ansamblu, o creştere de 4,8% în 2016, potrivit datelor preliminare publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Produsul Intern Brut al României a fost anul trecut de 169,6 miliarde euro, ceea ce corespunde unui nivel de circa 8.600 euro/locuitor. Însă, între judeţe au existat diferenţe mari în ceea ce priveşte evoluţia PIB, relevă estimările CNP. Astfel, judeţele Maramureş, Cluj şi Alba, cu rate de creştere economică de 6,2%, 6%, respectiv 5,8% în 2016, au fost urmate de judeţul Harghita, cu o creştere a PIB de 5,7% în 2016, şi de judeţele Bacău, Iaşi, Caraş-Severin şi Covasna (toate cu 5,5%). În Bucureşti, economia a crescut anul trecut cu 5,4% peste media la nivel naţional.