Maramureşul, ameninţat de puhoaie, incendii şi alunecări de teren

Mai multe zone din judeţ sunt apărate de viituri doar de mila lui Dumnezeu. Dacă judeţul nostru ar fi lovit de o viitură asemeni celei din sudul ţării, zeci de case, drumuri şi poduri ar fi măturate de puhoaie. Maramureşul se află în top în bazinul Someş-Tisa la numărul zonelor de risc. GAZETA de Maramureş vă prezintă lista locurilor cu cele mai mari riscuri de inundaţii, incendii şi alunecări de teren din judeţul nostru.

În ultimii ani, în România, inundaţiile se combat mai mult cu hărţi de risc. E drept, hârţogăria nu rezolvă situaţia dezastruoasă. Dar măcar o arată pe de-a-ntregul. Recent, au fost finalizate alte hărţi de risc. Iar concluziile nu sunt deloc roz. Pentru unii sunt previzibile. Cert e însă că, în caz de viituri asemeni celor care au lovit zilele trecute sudul ţării, zeci-sute de case din Maramureş ar fi măturate de ape. Mai mult de jumătate din zonele cu potenţial major de inundaţii din bazinul Someş-Tisa se află în Maramureş.

Pe lista neagră a Apelor Române se află localităţi ca şi Bocicoiu Mare, Săcel, Rona de Sus, Ruscova, Şieu, Baia Sprie, Copalnic Mănăştur etc. Nimic nou sub soare, spun primarii, care tremură la fiecare viitură.

Liviu Lazarciuc, primarul din Bocicoiu Mare explică:

„În ceea ce priveşte zonele de risc, la noi este eterna problemă cu frontul de captare, la acel dig care lasă Sighetul fără apă potabilă. Ultima dată când au fost apele mari s-a închis acea breşă care s-a format în dig, iar de atunci nu s-a mai făcut absolut nimic. Sunt promisiuni, dar concret nu s-a făcut absolut nimic. Când s-a lucrat, s-a pus tot piatră şi    s-au tasat, dar dacă apa-i mare, aceea nu-i soluţie, pentru că apa se deversează peste dig şi atunci se rupe digul din spate şi iar se duce. Acolo sunt trei zone care trebuie umplute cu pământ ca şi dacă se deversează apa, să se tot ducă în jos ca să nu se mai rupă digul. Dar mi s-a spus că nu e terminată lucrarea pentru că nu sunt fonduri. De asemenea, mai avem probleme în zona Băilor din Crăciuneşti, la Bocicoi se inundă terenurile agricole şi în Lunca la Tisa ne inundă partea stângă a satului, inclusiv case şi anexe. Problema aceasta este neschimbată de când sunt eu primar, din 2000. Tot ce putem face când vin apele este să sărim cu saci de nisip, care de fapt nu prea ajută. De fiecare dată când vin ploile stăm de pază. Şi avem doar promisiuni. Instructaje sunt în manualul primarului, teoretic le ştim, dar utilaje sau alte metode de a ne lupta cu apa nu avem, în afară de saci de nisip. Eventual apelăm la cine are în zonă tractor sau un utilaj pe care să-l folosim în situaţiile de criză. Avem saci şi nisip pregătiţi, dar nu sunt umpluţi pentru că niciodată nu ştim unde trebuie să intervenim. Nu ştim unde rupe apa, iar când se întâmplă asta intervenim cât de cât cu aceşti saci de nisip”.

Şi zona Repedea-Ruscova s-a obişnuit cu riscul de inundaţii.

Primarul din Repedea, Pavel Ţiudic, spune că: „La noi este zonă de risc dintotdeauna. De fapt, întreaga zonă este cu probleme: Poieni, Repedea, Ruscova. Anul trecut am dus-o pe doamna ministru în zonele cu probleme să vadă şi cu atâta am rămas. Ne-a promis atunci bani, dar după aceea noi ne-am retras de la guvernare şi am rămas în aer. În zonă sunt multe case în pericol, şi numai la noi sunt 150. Se ştie problema, am făcut adrese toţi primarii la toate organele abilitate, ştie toată lumea situaţia, dar nu se face nimic! Doamne fereşte, că dacă vine o ploaie mare dezastru face în zona noastră, pentru că la noi sunt ape repezi de munte. Din 2008 de când au fost acele inundaţii mari s-au făcut doar cârpeli, nu se poate spune că s-a făcut o lucrare zdravănă. Au fost la noi de la Cluj, de la Baia Mare, de la Bucureşti, dar nimic nu    s-a făcut. Au venit, s-au filmat, ne-au vorbit şi cu atâta am rămas. Suntem sătui de asemenea vizite cu iz electoral în care se fac doar promisiuni. Noi nu putem interveni pentru că din bugetul local nu avem cum să alocăm miliarde, dar şi dacă am avea, vorbim de lucrări care sunt ale celor de la Apele Române. Nu s-au făcut diguri nici măcar în zona de risc, deşi a văzut toată lumea şi toţi directorii. Nu ne ajută cu nimic că suntem monitorizaţi şi că ne-au inclus în hărţile lor de risc, asta nu ne încălzeşte! Pentru că noi rămânem cu necazurile. Doamne fereşte să nu vină o ploaie cum a mai fost pe la noi că suntem distruşi”.

La Copalnic Mănăştur, situaţia e ceva mai roz. Dar devine sumbră şi aici. Primarul Ştefan Mihalca spune că: „S-a regularizat Râul Cavnic în două sate, în Copalnic şi Copalnic Mănăştur şi parţial în Vad. Mai este de lucrat între Copalnic şi Copalnic Mănăştur, Lăschia şi Făureşti. S-a făcut vreo 35% din cât trebuie făcut, este greu de spus unde-i cel mai mare risc, dar în orice caz, unde s-a lucrat este foarte bine, acolo nu mai poate să apară nicio problemă. De asemenea, în Bloaja au fost trei puncte de risc şi s-a lucrat în toate trei punctele. Deci putem spune că s-a făcut cât de cât ceva, dar mai este mult de lucru. În Făureşti şi Lăschia sunt în pericol şi locuinţe şi terenuri agricole, iar între Copalnic şi Copalnic Mănăştur sunt mai mult terenuri. Am avut promisiuni până acum o lună că vor continua lucrările anul acesta, dar acum am auzit că iar nu s-a alocat nimic Maramureşului în această problemă. Am auzit că anul acesta nu se va continua deloc lucrarea”.

Lista centralizată a zonelor de risc există şi la nivelul Instituţiei Prefectului Maramureş. Iar prefectul Anton Rohian spune că s-au tot făcut adrese pentru a cere fonduri: „Apele sunt într-adevăr o problemă. Dacă astăzi s-ar întâmpla acea viitură pe care am văzut-o în sudul ţării avem în primul rând o problemă pe Sălişte. O problemă care trebuie rezolvată. Există un material de-al meu privind o hotărâre de guvern legată de Sălişte cu cele 20 de case care sunt în pericol dacă se inundă valea. De asemenea, am constatat că avem o problemă şi din punctul de vedere al asigurării obligatorii a locuinţelor. Din păcate, nu avem o evidenţă din partea primăriilor câţi dintre ei şi-au făcut asigurare pe locuinţe. Acea zonă nu era zonă de risc, deci i-ar fi asigurat asiguratorii. În plus, casele sunt consolidate, nu sunt din chirpici ca să spună asiguratorii că nu le fac asigurări”.

Cât despre banii de îndiguiri, Rohian spune că: „acum s-a stabilit bugetul în acest sens şi pot să spun în premieră că directorul general de la Ministerul Mediului va veni în luna mai în Maramureş. Şi zona Repedea, Ruscova, Poienile de sub Munte este pe listă la Ministerul Apelor.

De asemenea, o problemă şi mai gravă este la Bistra, satul Valea Vişeului. Acolo este nevoie urgentă de consolidarea drumului judeţean care leagă Bistra de Valea Vişeului. Noi am făcut adrese către Bucureşti, se ştie exact situaţia”. Riscuri nu există însă doar de inundaţii. Ci şi de incendii sau alunecări de teren.

Prefectul explică: „Pe sectorul incendiilor, zonele cu cele mai multe probleme sunt Borşa şi Vişeu de Sus. Problemele legate de incendii, din cele pe care le-am luat în evidenţă sunt cele provocate de proprietarii de păşuni şi fâneţe care nu respectă ordinele şi hotărârile care sunt date prin APIA. Existând posibilitatea de a-şi pierde subvenţiile date pentru aceste păşuni şi pajişti. S-au redus considerabil incendiile, şi prin faptul că a fost o primăvară destul de blândă, dar şi pentru că am atenţionat fiecare primărie şi de la APIA am luat fiecare proprietar care gestionează păşuni, şi i-am pus în faţa faptului împlinit spunându-le că-şi pierd subvenţia dacă provoacă incendii. Acesta este un lucru foarte important, care s-a reuşit anul acesta, pentru că după ordinul pe care l-am dat s-a reuşit să se intre în legalitate pe acţiunile agro-tehnice pe păşuni şi fâneţe. Avem o situaţie precisă şi în ceea ce priveşte alunecările de teren.

De exemplu, este o problemă pe Valea Roşie în Baia Mare, pe drumul judeţean 183, la Vălenii Şomcutei sunt 4 gospodării care sunt în risc de alunecări de teren în caz de viitură, la Chelinţa - Ulmeni sunt 21 de locuinţe în această situaţie. Sunt monitorizate zonele de risc şi modul în care trebuie să fim cu ochii pe ele în caz de probleme cauzate de situaţiile meteo, de codurile galbene şi portocalii. Aceste gestionări ale zonelor de risc vizează incendii, acumulări de apă şi versanţi de piatră. Acestea sunt cele pe care noi le-am identificat ca şi potenţiale acţiuni pe care trebuie să le desfăşurăm pe zonele în care se pot bloca accese din Maramureş. Putem avea probleme cu acumularea de apă pe zona Runcu, unde nu este dată în folosinţă şi care trebuie rezolvată foarte repede pentru a asigura apa pe zona Sighetului”.