Maramureșul a semnat Unirea cu Basarabia

În urmă cu 100 de ani, în 27 martie 1918, într-un climat deosebit de greu pentru țară, de la Chișinău venea vestea înfăptuirii unui miracol: Basarabia a fost prima provincie românească care a revenit în trupul țării-mamă. Acum, la fel ca și atunci, sentimentul unionist a pornit tot de la Chișinău. Peste 100 de primării din Basarabia au adoptat declarații simbo­lice de unire cu România, în ciuda presiunilor și amenințărilor președintelui Dodon. Din fericire, aceste declarații au avut ecou în România, unde tot mai multe administrații județene și locale au recurs la acest gest simbolic, care reprezintă un pas uriaș pentru româ­nism. GAZETA de Maramureș a sus­ținut, de asemenea, apelul la Re-Unire, un demers în care s-au solidarizat toți cei care simt românește, indiferent de viziuni politice sau doctrinare.

Cu ocazia Centenarului Unirii Basa­rabiei cu România, Maramureșul a dat din nou măsura patriotismului său, într-o sublimă lecție despre solidaritate și dragoste de țară. Cel puțin cinci administrații publice locale din județ au adoptat Declarații simbolice de Unire cu Basarabia, iar numărul lor continuă să crească. Mai mult, consilierii jude­țeni au semnat „Declarația pentru celebrarea unirii Basarabiei cu România”.
Prima administrație locală din județ care a semnat o astfel de declarație a fost comuna Băsești, exact în aceeași zi cu Bădăcin, locul de naștere al lui Iuliu Maniu. Un gest plin de semnificații despre care primarul Ioan Călăuz spune că: „Băseștiul a fost prima localitate din Maramureș care a semnat această Declarație de Unire. Vă dați seama că în momentul în care le-am propus consilierilor locali, toți au fost de acord și au semnat cu mare bucurie. Chiar dacă unii comentau că este o picătură într-un ocean, cred că și această picătură este importantă. Pentru că suntem din ce în ce mai mulți. În Moldova sunt deja 140 de localități care au semnat Declarația de Unire, iar de la noi, în fiecare zi numărul crește. Acum două săptămâni am început noi, adică Băseștiul și Bădăciniul, pentru că era normal să fim printre primii. Ne-am înțeles să semnăm deodată pentru că din Bădăcini a fost Maniu, iar de la noi, Gheorghe Pop de Băsești, adică președintele onorific și președintele de facto al Unirii. Iar după noi au început să semneze în lanț și alte primării. Mai mult, noi am trimis adrese la toate primăriile recomandându-le să facă și ei la fel. Nu spun că alții au semnat pentru că le-am spus noi, ci important este că așa au simțit. Au existat și alte asemenea apeluri și se vede că oamenii au reacționat pozitiv. Pentru mine această Reunire a Țării ar fi un lucru absolut firesc pentru că aceasta este «rana» noastră acum, la Centenar. De-a lungul timpului s-a mai discutat acest subiect, dar parcă acum, la Centenar, oamenii sunt mai sensibili cu privire la acest subiect. Eu cred că s-ar putea realiza această Reunire, nu ar fi imposibil. Toți am avea de câștigat, în primul rând spiritual”.
A urmat apoi comuna Groși, care a adoptat o astfel de Declarație în 22 martie. Gavril Ardusătan, viceprimarul co­munei Groși, spune că: „Este o declarație de reunire, pentru că Unirea a mai fost făcută o dată, dar, din păcate, contextul istoric a fost strigat de forțe mai puternice decât voința noastră. Acum e cazul că dacă tot există declarații și legi sub formă de principii de drept prin care se afirmă că cetățenii sau comunitățile își pot hotărî singure soarta, e cazul să profităm de acest cadru legislativ internațional și să ne hotărâm soarta prin această intenție de Reunire. Unirea trebuie să se realizeze din două părți, într-un spectru cât mai larg posibil, cu o majoritate cât mai mare. Trebuie să ne asumăm asta pentru că cu cât suntem mai mulți, suntem mai puternici. Mă bucur că și parlamentele au inițiativă, dar trebuie să ducă actul de la nivelul de declarație la acte juridice care să producă efecte. Acest lucru nu este imposibil, se poate face, dar trebuie voință politică, conștiință, educație, recuperarea istoriei într-un mod cât mai onest, fără să batem tobele. Dar cu onestitate și voință se poate face. La Groși, când
le-am propus consilierilor să semneze Declarația, reacția lor a fost cât se poate de naturală, au citit documentul, l-au semnat în cunoştinţă de cauză. Este un document simbolic, ce are în primul rând o valoare spirituală”.

De asemenea, și municipiul Baia Mare a semnat o astfel de declarație sim­bolică.
În comuna Fărcașa, adoptarea Decla­rației de Unire a Basarabiei cu România a avut loc chiar în 27 martie, iar Centenarul Unirii a fost marcat printr-un eveniment  deosebit, la care au participat toate instituțiile locale importante.
După aprobarea acestui demers de către membrii Consiliului Local, manifestarea s-a mutat în sala Căminului Cultural din Fărcașa unde s-a intonat imnul de stat al României iar apoi primarul comunei, Ioan Stegeran, a dat citire textului „Declarației de Unire” a Basarabiei cu România: „La 100 de ani de la unirea Basarabiei cu Patria Mamă-România, în virtutea principiului enunțat la 27 martie 1918, în actul Uni­rii, «că noroadele singure să-și hotă­rască soarta lor», și raportat la princi­piul autonomiei locale consacrat în Constituția României, noi, reprezen­tanții comunității locale Fărcașa, ne manifestăm în mod deschis dorința de reîntregire a teritoriului românesc, prin unirea Basarabiei cu România.
Fie ca voința noastră să stea la baza semnării unui act oficial, solemn, al unirii, în Parlamentele celor două țări!
Așa să ne ajute Dumnezeu!”.
„Chiar dacă unirea noastră de azi este una simbolică, ne rugăm Lui Dumne­zeu să ne ajute ca ea să fie un pas hotărâtor spre unirea deplină, când nu vor mai fi granițe pe Prut, iar oamenii dintre Nistru și Tisa vor munci împreună la realizarea si mulțumirea comună, alături de celelalte popoare ale Europei civilizate”, a adăugat primarul Ioan Stegeran.
Despre semnificația istorică a evenimentului au vorbit apoi și col. de jandarmi, în rezervă, Dumitru Iliescu, preotul Gheorghe Știrbu și Viorelia Vele, directorul şcolii gimnaziale „Lucian Blaga” Fărcașa.
Un grup de elevi, membri ai corului școlii, au interpretat apoi cântece pa­triotice după care cei prezenți, membri ai autorităților locale și ai altor instituții din comună, au trecut la semnarea Declarației de Unire. Impresionant este faptul că, la Fărcașa, Declarația nu a fost semnată doar de autoritățile locale: primar, viceprimar, secretar și consilierii locali ci și de reprezentanții școlii, preoți și cetățeni. Un eveniment impresionant care s-a încheiat cu o rugăciune emoționantă a preotului Știrbu, care l-a rugat pe Dumnezeu să împlinească voința românilor.
Centenarul Unirii Basarabiei cu România a fost marcat și în administrația județeană. În ședința Consiliului Județean Maramureș, de miercuri, 28 martie, șeful administrației județene, Gabriel Zetea, i-a invitat la cuvânt pe toți liderii grupurilor politice, pentru a transmite un mesaj de unire și unitate, la final fiind semnată și „Declarația pentru celebrarea unirii Basarabiei cu România”. Președintele Consiliului Județean a subliniat faptul că, la 1918, românii au înțeles că este esențial să se unească nu doar din punct de vedere statal sau al unirii granițelor, ci pentru a realiza un deziderat de veacuri, proiectul România Mare.
„Românii au mai găsit de atunci, și după Revoluția din Decembrie 1989, momente în care să se unească, să aibă proiecte comune, proiecte de țară care să unească și forțele politice și toate instituțiile statului pentru a obține, împreună, un deziderat comun. Acest lucru s-a întâmplat și atunci când am vorbit despre aderarea la Uniunea Europeană, sau aderarea la NATO. Toate acestea au fost proiecte mari ale României care au generat consens politic. Poate, mai mult decât oricând, anul 2018, ca evocare a 100 de ani de la Marea Unire a României, trebuie să reprezinte același lucru: încercarea noastră, a grupurilor politice - începând cu Parlamentul României și terminând cu consiliile județene și fiecare consiliu local -, de a găsi consensul politic pentru acele proiecte care, încet, ne unesc. Să încercăm, astfel, să oprim această divizare pe care o vedem în fiecare zi în societate. În acest sens trebuie să tratăm, mai mult decât orice, Centenarul Marii Uniri, în anul 2018”, a precizat președintele Gabriel Zetea.
Din partea grupului PSD-UDMR a luat cuvântul consilierul județean Anton Rohian, care a amintit, în mesajul său, împlinirea unui veac de când Sfatul Țării de la Chișinău a votat actul unirii Basarabiei cu România. „Unirea s-a făcut cu sacrificii, dar visul țăranului basarabean a devenit realitate: a primit pădure, pășuni, imaș. Basarabenii au luat contact cu componența națională și cred că unirea Basarabiei cu România ar fi benefică pentru țară. Știu că nu va fi ușor, dar mai știu că nu este imposibil”, a arătat Anton Rohian.

Următorul la cuvânt a fost liderul grupului PNL, Marinel Kovacs, care a amintit meritul PNL și al Brătienilor în realizarea Marii Uniri. „PNL transmite un mesaj de încurajare fraților de dincolo de Prut, Basarabiei și basarabenilor, de a ne întregi țara. Basarabia a fost, în urmă cu 100 de ani, prima provincie istorică ce se unea cu România. Astăzi, circa 100 de localități din Republica Moldova au semnat o declarație de unire cu țara. În anul Centenarului trebuie să ne dăm mâna, să scriem îm­preună o pagină de istorie”, a declarat liderul grupului liberal din Consiliul Județean Maramureș.
Din partea PMP a vorbit vicepre­ședintele George Moldovan, care a subliniat faptul că formațiunea politică pe care o reprezintă și-a asumat acest proiect de țară, unirea Basarabiei cu România.
Coaliția pentru Baia Mare a fost repre­zentată la cuvânt de vicepreședintele Ioan Doru Dăncuș, care a vorbit, în principal, în numele PNȚCD, „continuator al  marelui partid care și-a adus contribuția la actul Marii Uniri. Decizia de reîntregire a neamului românesc trebuie să fie dorința fraților de peste Prut, pe care îi încurajăm să lupte pentru realizarea acestui deziderat”, a declarat vicepreședintele Ioan Doru Dăncuș.
Mesajul consilierului județean, Teodor Ardelean, - absent de la ședința de Consiliu Județean, dat fiind că această zi l-a găsit la Chișinău, unde au fost organizate diverse acţiuni -, a fost citit de președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea.

La final, șeful administrației județene a dat citire „Declarației pentru celebrarea unirii Basarabiei cu România”, documentul fiind semnat de majoritatea aleșilor județeni prezenți la ședință.
„În anul Centenarului avem datoria morală față de înaintașii noștri să le dăm mâna fraților noștri din Republica Moldova și să facem totul pentru a fi împreună pe drumul bunăstării și prosperității, pe drumul european. Avem șansa de a scrie împreună o pa­gină de istorie și avem datoria să nu ratăm această oportunitate, să mergem pe urmele înain­tașilor noștri. Prin prezenta De­clarație, Consiliul Județean Mara­mu­reș își exprimă bucuria de a sărbători, alături de toți românii, Centenarul Marii Uniri și susține fără echivoc Declarația Parlamentului Româ­niei, adoptată în ședința solemnă a celor două Camere, din data de 27 martie 2018, care consideră ca fiind pe deplin legitimă dorința acelor cetățeni ai Republicii Moldova care susțin unificarea celor două state ca o continuare firească în procesul de dezvoltare și afirmare a națiunii române. Subliniem că acest act depinde de voința acestora și declară că România și cetățenii ei sunt și vor fi întotdeauna pregătiți să vină în întâmpinarea oricărei mani­fes­tări organice de reunificare din partea cetățenilor Republicii Moldova, ca o expresie a voinței suverane a acestora”, se arată în declarația adoptată și sem­nată de Consiliul Județean Maramureș.
Deja, la ora închiderii ediției, două administrații locale din Maramureș, Șișești și Ulmeni, se pregăteau să adopte declarații de unire cu Basarabia.

Lucian Morar, primarul orașului Ulmeni, spune că: „Eu am semnat Declarația de Unire, urmând ca azi (29 martie n.red) să îi dăm citire în Consiliul Local și să fie semnată și de consilierii noștri. Mă bucur că există acest deziderat, iar în partidul nostru, la PMP, este trecută în statut Unirea Republicii Moldova. Faptul că acest deziderat și-l asumă și alte partide politice este un lucru îmbucurător. Mai ales că este anul Centenarului trebuie să ne gândim cu toții la un proiect major de țară, iar acesta nu poate fi altul decât această Unire. Asta e dincolo de orgolii politice. Cu cât semnalul de unire de la noi este mai puternic, va crește și numărul celor din Republica Moldova care-și doresc Unirea. Sperăm să se ajungă cât mai repede la un procent care să permită realizarea unui referendum care să stea la baza Unirii. Tot mai multe primării adoptă declarații și hotărâri de Unire, dar deocamdată președintele Dodon și cei pro-ruși nu dau semnale pozitive. Dar se simte că pâinea începe să se coacă și din punctul meu de vedere, într-un viitor nu foarte îndepărtat se va realiza Re-Unirea. Să știți că vor conta foarte mult și aceste declarații venite de la primăriile mici din țară, pentru că undeva se contabilizează, iar asta va duce în mod sigur ca liderii partidelor politice și poate chiar președintele României vor apăsa mai tare pedala de accelerație cu privire la acest subiect. Doar în acest fel pot să apară reacții clare. Plus că parlamentarii pot să rămână în istorie dacă ar reuși acest lucru, pentru că Unirea le-ar salva onoarea mandatului dacă nu pot cu altceva să facă mare lucru”.
 

Parlamentul de la Bucureşti a adoptat Declaraţia pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu Ţara Mamă, România

„Parlamentul României, constituit în şedinţă solemnă la împlinirea a 100 de ani de la înfăptuirea Unirii Basarabiei cu Patria Mamă, astăzi, 27 martie 2018, consideră ca fiind pe deplin legitimă dorinţa acelor cetăţeni ai Republicii Moldova care susţin unificarea celor două state ca o continuare firească în procesul de dezvoltare şi afirmare a naţiunii române şi subliniem că acest act depinde de voinţa acestora, şi declară că România şi cetăţenii ei sunt şi vor fi întotdeauna pregătiţi să vină în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare din partea cetăţenilor Republicii Moldova, ca o expresie a voinţei suverane a acestora”,
- se arată în documentul adoptat de Legislativul de la Bucureşti.

„În anul Centenarului avem datoria morală față de înaintașii noștri să le dăm mâna fraților noștri din Republica Moldova și să facem totul pentru a fi împreună pe drumul bunăstării și prosperității, pe drumul european. Avem șansa de a scrie împreună o pa­gină de istorie și avem datoria să nu ratăm această oportunitate, să mergem pe urmele înain­tașilor noștri”.