Maramureş, plai cu heroină

Record: cea mai mare captură de droguri descoperită în România postdecembristă a tranzitat şi Maramureşul. Evenimentul confirmă încă o dată că judeţul nostru se află pe harta marelui trafic de droguri, pe axa Afganistan-Ucraina.   

333 de kg de heroină, în valoare de aproximativ 40 de milioane de Euro. Cea mai mare captură de droguri descoperită în România din 1990 încoace. În comunicatul DIICOT se arată că gruparea româno-turcă acţionează deja de luni bune: „În cauză, există suspiciunea rezonabilă că în perioada aprilie 2014 – iulie 2015, inculpaţii Yigit Hakan, Săman George-Solomon, Bîngă Liviu-Constantin şi Sincar Huseyin au constituit un grup infracţional organizat în scopul săvârşirii de infracţiuni privind traficul intern şi internaţional de droguri de mare risc (heroină). Ca mod de operare s-a reţinut că inculpaţii au efectuat transporturi de droguri pe mai multe rute, din Ucraina şi Turcia spre Europa de Vest, cu tranzitarea României, sub paravanul unor societăţi comerciale ce deţin autocamioane înmatriculate în România şi în care erau amenajate lăcaşuri speciale pentru disimularea drogurilor.

Din probele administrate în cauză au rezultat date că inculpaţii au procurat cantitatea de aproximativ 333 kg heroină din Ucraina, pe care au disimulat-o în rezervoarele a două autotrenuri, intenţionând să transporte drogurile spre Vestul Europei, cu tranzitarea României. Astfel, s-a stabilit că cele două autotrenuri în cauză au ieşit din România prin PTF Siret la data de 17.07.2015 cu destinaţia Ucraina, conduse de către inculpaţii Săman George-Solomon, şi respectiv Sincar Huseyn (cetăţean turc). De asemenea, inculpaţii Yigit Hakan şi Saman Gerge-Solomon, au recrutat doi şoferi pentru a transporta drogurile”.

Unul din autotrenuri a intrat în România prin PTF Siret şi, ulterior, s-a deplasat pe teritoriul României până la PTF Petea, unde au fost descoperite pachete de heroină disimulate în rezervorul autotrenului, iar al doilea a intrat în ţară prin acelaşi punct de trecere a frontierei şi ulterior s-a deplasat până în Bistriţa, unde au fost descoperite pachete de heroină disimulate în rezervorul capului tractor. Se pare că, în ambele rute, heroina tranzita Maramureşul, în primul traseu pe ruta Siret-Borşa-Sighet-Satu Mare-Petea, pe cel de-al doilea pe ruta Siret – pasul Tihuţa – Bistriţa – Dej – Baia Mare – Satu Mare – Petea. Potrivit raportului preliminar de constatare tehnico-ştiinţifică a rezultat că din cele două autotrenuri a fost găsită şi ridicată cantitatea totală de 333 kilograme heroină. Valoarea de piaţă a drogurilor este de aproximativ 40.000.000 de euro.

Cei doi români prinşi în operaţiunea Green Arrow, cea mai mare captură de heroină făcută în România după anii ’90, aveau acoperirea perfectă: deţin firme de transport internaţional de marfă în Râmnicu Vâlcea, unele pe numele unor cunoscuţi, unele în lichidare. Anchetatorii spun că suspecţii au vrut să facă afaceri de milioane şi au aderat la una dintre cele mai puternice reţele de crimă organizată creată în Europa în ultimii ani. Deşi nu se menţionează oficial, se pare că traficul de droguri avea legături cu PKK. De altfel, serviciile turce de informaţii au avertizat demult Statul-Major al armatei că organizaţia PKK îşi finanţează activităţile teroriste prin intermediul mai multor asociaţii stabilite într-o serie de state europene, printre care şi România. Iar Yigit Hakan era suspectat de legături cu PKK. Turcul avea o firmă în Brezoi, Vâlcea: YIGITLER TRANS SRL din 2010.

Millî Ýstihbarat Teşkilâtý (MIT), principalul serviciu de informaţii al Republicii Turcia, avertiza încă din 2009 că Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi organizaţiile afiliate continuă să obţină o importantă finanţare prin intermediul unor asociaţii şi firme care activează în România. Potrivit raportului citat, structurile PKK obţin un venit important datorită implicării în comerţul cu arme, droguri şi trafic de persoane pe teritoriul României, ţară care a devenit una din cele mai importante rute de tranzit şi pieţe de desfacere pentru organizaţiile teroriste kurde.

Alături de România, mai sunt nominalizate Spania, Germania, Danemarca, Ucraina, Marea Britanie, Bulgaria, Italia, Grecia, Liban, Austria, Republica Cipru, Suedia, Norvegia, Macedonia, Serbia şi Republica Kosovo. MIT consideră că organizaţia PKK a schimbat tactica de operare în statele membre ale UE, preferând să îşi legalizeze afacerile, precum şi să îşi intensifice operaţiunile de spionaj şi sabotare a intereselor Turciei prin intermediul organizaţiilor culturale sau destinate apărării drepturilor omului din diferite state.

În capitolul destinat României, raportul MIT consideră că activitatea PKK pune în pericol comunitatea turco-tătară din România, subliniind buna colaborare dintre MIT şi serviciile de informaţii de la Bucureşti.

Raportul mai prezintă dovezi ale implicării PKK în traficul cu arme, droguri, marfă contrafăcută şi de persoane, subliniind că PKK şi-a extins în mod semnificativ aria de activitate din ţările membre ale Comunităţii Statelor Independente (CSI), şi anume Ucraina, Federaţia Rusă, Armenia, Georgia, Azerbaidjan, Kazahstan şi Uzbekistan.

România este o ţară de tranzit pentru majoritatea tipurilor de droguri, în cantităţi reduse, în special pentru heroină, cocaină, cannabis, rezina de cannabis şi droguri sintetice. Două sunt traseele importante ale traficanţilor drogurilor pe care se află trecută şi ţara noastră.

Ruta Balcanică, folosită de grupările criminale pentru transportul heroinei de la locurile de producere ale acesteia în Afganistan până la pieţele de desfacere din Europa Centrală şi de Vest, în special Olanda şi Marea Britanie. Totodată, România rămâne o rută alternativă, utilizată de reţelele infracţionale organizate pentru introducerea în Europa a cocainei ce provine din America de Sud.