Maramureș, campionul defrișărilor ilegale

Avem încă păduri sălbatice și virgine, care adăpostesc floră și faună unice, cea mai mare populație de urși din Europa, specii rare, endemice și carnivore mari precum râsul sau lupul. Pădurile noastre de fag și cele mixte de conifere și foioase sunt martori ai compoziției originare a pădurilor Eu­ropei. Însă ne masacrăm „aurul verde” cu o ferocitate demnă de cartea recordurilor. La nivel național, suprafața acoperită de pădure a scăzut dramatic în secolul al XX-lea, ajungând azi la 28,95%. Și continuă să scadă cu zeci de copaci ZILNIC. Deja ne aflăm mult sub media UE de 32,4%, - cu mult sub capacitatea și optimul calculat de 45%. În prezent, fondul forestier național are o suprafața de 6.900.962 ha, jumătate fiind proprietate publică a statului sub administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva R.A., iar cealaltă jumătate este proprietate privată a statului, a unităților administrativ-teritoriale, a obștilor și a persoanelor fizice. Circa 415.000 ha de pădure aparțin micilor proprietari cu suprafețe sub 100 ha și nu sunt administrate, fiind deci expuse tăierilor ilegale.

Un studiu Greenpeace România pentru intervalul 2000-2014 ne arată că aproximativ 360.000 ha au fost despădurite sau degradate. O actualizare din 2015 a hărții arată că ritmul degradării pădu­rilor s-a menținut la același nivel. Săptă­mâna trecută, Greenpeace a dat publicității un nou raport privind tăierile ilegale pe 2016. Cifrele sunt uluitoare și dramatice pentru județul nostru. Maramureșul a produs aproape jumătate din prejudiciul înregistrat la nivel național în materie de tăieri ilegale de pădure. 

În România zilnic au loc 26 de furturi de pădure. Vi se pare mult? E doar numărul furturilor identificate, cifra reală este cu siguranță de multe ori mai mare. Totuși, există și o veste bună, față de 2015, tăierile ilegale au scăzut.: „În 2016 au fost identificate 9.444 de cazuri de tăieri ilegale la nivel național, dintre care 5.222 au constituit fapte penale, media pe zi de contravenții și fapte penale fiind de 26 de cazuri/zi. Vestea bună e că deși în anul 2016 s-au înregistrat 5.222 de infracțiuni, cifra aceasta reprezintă o scădere cu 47% față de anul anterior. Înjumătățirea numărului de cazuri de tăieri ilegale e rezultatul unor noi prevederi legislative care au sporit numărul și valoarea sancțiunilor, a unei mai mari implicări a societății civile în procesul de semnalare și a creșterii rolului Jandarmeriei în procesul de constatare și sanc­țio­nare”, se arată în raportul Greenpeace.
Numai că, dacă la nivel național statisticile sunt optimiste, la nivel județean sunt extrem de pesimiste.

Maramureșul este pe locul întâi la nivel național în privința cantității de lemn tăiate ilegal și implicit a prejudiciului cauzat.
În ceea ce privește cantitatea de lemn tăiată ilegal în 2016, aceasta se ridică la 140.964,85 mc, mai mult de jumătate din aceasta – res­pectiv 52,59 % - provenind din județele Mara­mureș, Iași și Cluj.
Valoarea prejudiciului înregistrat în anul 2016 din tăieri ilegale se ridică la 39.475.235,29 RON la nivel național.
Cele mai mari prejudicii se înregis­trea­ză în județul Maramureș –17.996.536 RON, reprezentând 45,59% din va­loarea totală înregistrată la nivel na­țional.

Din datele raportului, constatăm o va­loare medie de 14,82 m3 tăiați ile­gal/caz în anul 2016, la nivel națio­nal. Iar în Maramureș media este de aproape 10 ori mai mare.... 129,21 m3 /caz.
Culmea, pe lângă faptul că se identifică puține infracțiuni silvice, doar a zecea parte dintre ele sunt trimise în judecată. „În ceea ce privește activitatea de in­vestigare a infracțiunilor silvice deru­lată de procurori, în anul 2016 au fost investigate 18.107 cazuri, dintre care au fost soluționate 5.447, respectiv 30,08%. Din totalul cazurilor soluțio­nate în cursul anului trecut au fost solu­ționate 597, prin trimitere în judecată - respectiv 10,96%”.
Din fericire, cele mai multe cauze de soluționat la nivelul anului 2016 au fost înregistrate în județele: Maramureș – 1.294, Argeș – 1.148 și Gorj – 1.012, la fel ca 2015. În ceea ce privește numărul de cauze soluționate prin trimitere în judecată, cele mai multe cauze au fost în­registrate în județele: Argeș – 47, Maramureș – 47 și Alba - 44. Județele care înregistrează un procent mult mai mare de cauze soluționate prin trimitere în judecată decât media la nivel na­țional sunt Bistrița-Năsăud – cu 21,37%, Prahova – 20% și Alba – 18,88%, față de media la nivel național, de 10,96%.

Din păcate, Maramureșul nu stă bine nici la spirit civic. Un rol important în identificarea și semnalarea cazu­rilor de tăieri ilegale l-a avut societatea civilă, cu ajutorul instrumentelor puse la dispoziție de către autorități ca ur­mare a modificării legislației în domeniu și a creșterii gradului de trans­parență - aplicația de mobil Inspectorul Pădurii și site-ul www.inspectorulpadurii.ro.
Astfel, 42% dintre cazurile investigate de autorități, respectiv 3.986, au fost identificate de cetățeni și semnalate de către aceștia auto­rităților, în vederea aplicării de sancțiuni.
Județele cu cel mai mare grad de implicare a cetățenilor sunt Argeș și Dâm­bovița, fiecare cu 7% din totalul cazu­rilor identificate ca urmare a sesizărilor primite, urmate de județul Dolj, cu 6%.
În cursul anului 2016 s-au înregistrat 16.214 de apeluri la numărul de urgență 112, făcute cu scopul de a verifica legalitatea unor transporturi de material lemnos, reprezentând o scădere cu cca. 19% față de anul anterior. Această scădere se datorează în principal faptului că în cursul anului trecut a fost lansată aplicația de mobil Inspectorul Pădurii, care le permite deținătorilor de smartphone verificarea în timp real a transporturilor de material lemnos, fără a mai fi necesar să apeleze numărul de urgență 112. Această aplicație a fost descărcată și instalată de peste 60.000 de utilizatori. Din păcate, Maramureșul nu se află pe podium nici la aceste capitole. Cele mai multe apeluri la numărul
de urgență 112 pentru verificarea legalității transporturilor de material lemnos au fost efectuate în județele Gorj – 22%, Hunedoara și Buzău cu 6% fiecare din totalul apelurilor efectuate la nivel național.

Din totalul apelurilor efectuate la numărul de urgență 112, făcute cu scopul verificării transporturilor de material lemnos, 3.184 din acestea, respectiv 20%, nu erau înregistrare în baza de date a sistemului de prevenire a tăierilor ilegale (SUMAL) - așa cum prevede legea. O cifră mai mare cu 3% decât cea din anul 2015. Cele mai multe cazuri confirmate ca fiind neînregistrate în sistem au fost din județele: Brașov (232), Hunedoara (223) și Suceava (212), respectiv 7%
pentru fiecare județ din totalul de sesizări înregistrate la nivel național.
O situație ușor diferită se înregistrează analizând ponderea transporturilor neînregistrate în SUMAL, din totalul apelurilor efectuate la nivelul fiecărui județ. Astfel, pe primul loc se află județul Constanța, cu cele mai multe cazuri neînregistrate - 65% din totalul transporturilor sesizate la 112, urmat de județele Brăila și Ialomița, cu 50% fiecare.
 

În cursul anului 2016 au fost aplicate 22.264 de contravenții, cele mai multe fiind înregistrate în județele Argeș – 2.106 contravenții, Vrancea – 1.969 și Mureș – 1.455. Cele trei județe totalizează 24,84% din contra­ven­țiile aplicate la nivel național.
 

Cele mai multe cazuri de tăieri ilegale au fost identificate în județele: Mureș – 1.057 de cazuri (11%), Brașov – 664 de cazuri (7%) și Olt – 605 cazuri (6%). Cele mai puține, în județele Constanța și Giurgiu – 8 cazuri în fiecare județ și în București – 1 caz.

Cele mai multe infracțiuni au avut loc în județele: Dâmbovița (387), Gorj (371) și Argeș (357), cele 3 județe însumând peste 21,35% din infracțiunile constatate la nivel național.

Ca urmare a noilor prevederi legislative, la nivelul anului 2016 au fost confiscate 1.146 vehicule folosite pentru transportarea de material lemnos fără proveniență legală, din care 910 - adică 79% - au fost confiscate dereprezentanți ai Poliției, iar 236 (21%) de către cei ai Jandarmeriei. Cele mai multe mijloace de transport au fost confiscate în județul Prahova – 19% din totalul de 1.146, acesta fiind urmat de județele Mureș și Argeș, cu câte 8% fiecare.
 

În baza legislației europene privind obligațiile ce revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn, în 2016 au fost efectuate 2091 de controale la operatori. S-au identificat nereguli la 115 firme și au
fost aplicate sancțiuni în valoare de 237.000 RON.
 

Cine răspunde de pădurile noastre?

Potrivit Codului Silvic aprobat în martie 2008 și modificat în 2015, gestionarea pădurilor se află în responsabilitatea Ministerului Apelor și Pădurilor căruia i se subordonează următoarele instituții: R.N.P. Romsilva R.A. - cu atribuții administrative, Garda Forestieră - cu atribuții de monitorizare și control și Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” – cu atribuții de cercetare.
Potrivit Legii nr. 133/2015 pentru modificarea și completarea Codului Silvic, intrată în vigoare începând cu 13 iulie 2015, Jandarmeria Română, Poliția de Frontieră și Agenția Națională de Administrare Fiscală (A.N.A.F.) au din nou dreptul de a constata și de a aplica sancțiuni în domeniul silvic.