Manifestările Eminescu 2024 din Petrova Maramureșului la a XLVIII-a ediție

În toamna anului 1967, Ion Petrovai, tânăr profesor revenit în comuna natală, a constituit în cadrul Școlii Generale de 8 ani Petrova, Cercul de literatură și creație „Mihai Eminescu”. Primii membri ai grupării de școlari, pe lângă cântece și dansuri, au făcut și compuneri și au dramatizat, sub îndrumarea dascălului lor, creațiile eminesciene „Luceafărul” și „Scrisoarea III”.

După un deceniu, în anul 1977, foștii elevi din ciclul gimnazial petrovean au devenit liceeni și studenți și s-au alăturat fostului lor profesor de limba și literatura română și au dat un răspuns concret îndemnului lui Geo Bogza, aflat în corespondență cu tânărul creator de versuri Ion Petrovai care, sub semnul plopului, a scris: „Proslăviți ziua de 15 ianuarie!/                                                           Proslăviți emoționanta manifestare!”; acest text a fost trimis doar câtorva reviste literare din România, dar și discipolului său din Petrova.

Astfel, în 15 ianuarie 1977 se ctitorește Cenaclul de Cultură și Artă „Mihai Eminescu” Petrova, Maramureș, România; membrii fondatori socotind că anul cultural la români începe cu ziua de naștere a Voievodului Limbii Române.

Gruparea petroveană, alcătuită din intelectuali, studenți, elevi și țărani, neavând un proiect de program, a cerut un sfat autorului capodoperei „Cartea Oltului” care le-a scris:

„Ce sfaturi să dau eu celor din Petrova? să citească foarte mult, să privească  stelele, să asculte murmurul apelor și iară să citească, să citească, să citească și în orice împrejurare să fie sinceri cu ei înșiși. Mai mult nu am de spus.   Ianuarie 1977   Geo Bogza”

Din 15 ianuarie 1977 până în prezent, s-au organizat, după puterile iubitorilor de Bine, Adevăr și Frumos din Petrova Maramureșului și de peste hotare, „Manifestările Eminescu”.

După un alt deceniu, gruparea a inițiat manifestarea culturală mai complexă „Convorbiri Culturale”, care se desfășoară neîntrerupt din ziua de 15 iunie 1987, în cadrul căreia s-a făcut loc și altor creații artistice, pe lângă cele dedicate lui Mihai Eminescu și literaturii. La aceste manifestări au venit la Petrova, între alții, poetul Ioan Alexandru, actorul Mihai Boghiță, filosoful Alexandru Surdu, precum și mulți alții, între care „regele taragotului”, Dumitru Fărcaș.

De un deceniu încoace, în duminica anterioară zilei de 15 ianuarie, la Parohia Ortodoxă Petrova II, Josani, se organizează un „Memento mori”, în cadrul căruia se face un parastas de pomenire a foștilor cenacliști trecuți la cele veșnice.

De câteva decenii, în localitatea în care s-a scris, la 18 octombrie 1972, „Codicele Petrovay”, există două evenimente complexe, „Manifestările Eminescu” și „Convorbiri Culturale”, care se bucură de sprijinul unor foruri naționale și județene. În anul acesta, „Manifestările Eminescu 2024” s-au bucurat de sprijinul unor personalități din țară și județ, precum Uniunea Scriitorilor din România - Reprezentanța Maramureș (Nicolae Iuga, Gavril Ciuban, Vasile Luțai, Ion Petrovai), Ordinul Arhitecților din România (Dorel Cordoș), Uniunea Artiștilor Plastici din România (Ioan Pop Vereta și Ioan Borlean), Asociația „Bogdan-Dragoș a urmașilor nobilimii maramureșene” (Nicolae Iuga, Ștefan Marinca, Ion Petrovai, Alexandru Leordean), Asociația „Fiii Leordinei” (gen. dr. Alexandru Leordean, dr. ing. Ioan Tăut), Parcul Național „Munții Maramureșului” (Horia Grosu), Centrul de Ecologie și Turism Maramureș (drd. Vasile Timur Chiș), Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș (dr. Ilie Gherheș), Consiliul Local și Primăria Petrova (primar ing. Ion Petrovai, viceprimar Vasile Leordean, secretar Gheorghe Rednic-Ristea), Parohiile ortodoxe I și II (pr. Florin Petru Pop și pr. Ioan Petrovai), Liceul Tehnologic „Alexandru Filipașcu” Petrova (director Viorica Nistor, prof. documentarist Maria Leordean, administrator de patrimoniu Nuțu Leordean, prof. Marieta Roman), Căminul Cultural „Adrian Dohotaru” Petrova (referent cultural Maria Cocârcă), Biblioteca comunală Petrova (bibliotecar Mihaela Pop).

Precum anii precedenți, și în anul acesta au venit oameni de cultură de peste hotare (Ucraina), din județ și din țară, între care: Ioan Tuhuțiu - președintele Asociației „Avram Iancu”, filiala Maramureș, Vasile Hojda - consilier județean și director al Școlii Gimnaziale Moisei, Pavel Horj - dr. inginer, Ocolul Silvic Dragomirești, fost parlamentar,  Ioan Bizău - preot, prof. dr., Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, Grigore Andreica - fost protopop de Vișeul de Sus, Gheorghe Munteanu - istoric, Baia Mare, Ștefan Andreica - cercetător, Lazăr Năsui - doctorand ș.a.

Ediția a XLVIII-a a „Manifestărilor Eminescu” s-a bucurat de sprijinul fostului primar al Petrovei, Vasile Dohotar, ec. Ioana Năsui, ec. Grigore Palcuș, consilier local Marieta Roman, inspector superior gr. I Vasile Ciopac, inginer Vasile Palcuș.

Tradiția a fost dusă mai departe de către participanții la manifestare, între care s-au distins șeful de gară CFR Vasile Bora, tehnician Ștefan Mihalca și manager Marius Marinca, în a cărui pensiune, „Răstoaca”, s-a găzduit cinstirea participanților.

Președintele cenaclului petrovean și moderatorul manifestării, dr. Ion Petrovai, după ce a precizat că, în 14 ianuarie 2024, la Parohia Petrova II s-au pomenit cenacliștii și susținătorii cenaclului care au apus, a invitat soborul de preoți, avându-l drept protos pe preot prof. dr. Ioan Bizău să facă parastasul pentru Mihai Eminescu, familia acestuia și ilustrul său dascăl, Aron Pumnul.  Din sobor au făcut parte și cei doi parohi petroveni, Florin Petru Pop și Ioan Petrovai.

Moderatorul a dat cuvântul primarului Petrovei, ing. Ioan Petrovai, care i-a salutat pe cei prezenți și a precizat că trebuie să înțelegem cu toții și să reținem că „viața trece, iar faptele rămân!”. Toți participanții la parastas, dar și întârziații la manifestare, s-au deplasat la localul din Susani al Liceului Tehnologic „Alexandru Filipașcu” Petrova, pentru a cinsti cum se cuvine „Ziua Culturii Române”, așa cum a propus-o, în anul 2010, acad. Eugen Simion.

Participanții au vizitat expozițiile din sala cenaclului, realizate de către Maria Leordean, Mihaela Pop, Maria Cocârcă și Nuțu Leordean pentru omagierea lui Mihai Eminescu și a lui Gheorghe Bilașcu - prof. univ. dr., părintele stomatologiei universitare românești, dr. Vasile Filipciuc - gazetar și om politic, dr. Alexandru Filipașcu - istoric, teolog universitar și Adrian Dohotaru - diplomat ș.a.

Directorul școlii, prof. Viorica Nistor, a adresat un cuvânt de bun venit în instituție, îndemnându-i să analizeze exponatele din sala cenaclului, fiindcă vor întâlni acolo urmele pe aceste plaiuri ale poeților Ion Iuga și Ioan Alexandru, ale academicianului Alexandru Surdu și ale altor oameni de cultură care au onorat Petrova.

Programul dedicat „Zilei Culturii Române” a fost lăudat de către Ioan Tuhuțiu și Nicolae Iuga, care au adresat cuvinte de salut din partea forurilor pe care le reprezintă, iar moderatorul i-a prezentat pe toți cei care au venit la manifestarea petroveană, unde a numărat mulți doctori în știință și a dat cuvântul unuia dintre ei, Alexandru Leordean, care a prezentat conferința cu tema „Mihai Eminescu și cultura națională”. S-au alăturat cu contribuții preotul profesor Ioan Bizău, care a arătat cât de prețuit era Eminescu de către cărturarii vremii lui, fapt ce justifică pe deplin afirmațiile unora că Eminescu este socotit „părintele culturii române moderne” și creatorul limbii române literare. Dânsul este de părere că Mihai Eminescu nu trebuie sanctificat cum a fost propus de către unii, fiindcă el este un adevărat sfânt prin opera sa genială.

Dl Lazăr Năsui a subliniat că Eminescu rămâne veșnic prin opera sa, fiindcă are mari merite, după cum sublinia Zoe Dumitrescu Bușulenga că „poetul a socializat limba română”.

Inginerul dr. Pavel Horj a afirmat că Eminescu trebuie studiat în permanență, cum bunii creștini studiază Biblia.

Inginerul dr. Ioan Tăut a venit cu unele date mai puțin cunoscute despre ce exista în casa lui Gheorghe Eminovici și a concluzionat că Mihai Eminescu este rodul bibliotecii din casa părintească, care va înflori în anii  săi de studii.

Prof. univ. dr. Ștefan Marinca, inventator și bun cunoscător al operei eminesciene, a rostit textul său intitulat „De la Tisa, la Tamisa”, care poate fi socotită o variantă din vremea noastră a celebrei „Doine”, a poetului nostru național.

A urmat partea programului în care a fost omagiată cultura română din Țara Maramureșului și din toate spațiile în care mai trăiesc români, acasă sau pribegiți.  

Cercetătorul dr. în istorie Ion Boroica, în conferința sa, a făcut portretul unui cărturar maramureșean, contemporan cu Mihai Eminescu, studentul la medicină Artemiu Anderco-Homorodeanu, al cărui jurnal a fost publicat de către însuși savantul Nicolae Iorga.

Doctorul în filologie Ion Petrovai, președintele fondator al Cenaclului de Cultură și Artă „Mihai Eminescu” Petrova, a conferențiat despre „Contribuția Petrovei Maramureșului la dezvoltarea culturii române”, începând cu „Codicele de la Petrova”, până la premiatul din vremea noastră, al Academiei Române, conf. univ. dr. Ștefan Bilașcu, de la Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca.

Editura Țara Maramureșului, organizatoarea și finanțatoarea ediției din acest an a „Manifestărilor Eminescu”, a venit cu lansări de cărți, apărute recent, dar și în alte spații editoriale și culturale din țară.

Dându-se prioritate invitaților, Vasile Timur Chiș a prezentat lucrarea „Bistra, Valea Vișeului, Crasna Vișeului. Ghid turistic” și alte tipărituri care au apărut la Editura Muzeului Maramureșean.

Cercetătorul Ștefan Andreica a prezentat lucrarea „Biserica bătrână din Vișeul de Sus”, iar publicistul Gheorghe Muntean a adus la manifestare lucrarea „Satul Nou de Sus. File de Istorie”, apărută la Editura Marist, Baia Mare, 2023.

Editura Țara Maramureșului a lansat și dăruit tuturor participanților cartea „Neamul Horjenilor”, de Măricuța Horj-Petrovai, dascăl de limba și literatura neamului românesc, în Petrova, mai bine de jumătate de veac.

Cartea a fost prezentată de către lector univ. dr. Ilie Gherheș, care a dăruit asistenței mai multe exemplare din „Gazeta de Maramureș”, în care a fost publicată o recenzie despre cartea  „Neamul Horjenilor”. Legenda cu moșul Dumitru Horj din Moisei, despre care, în plină epocă ceaușistă, se credea că deținea puteri paranormale și o cârjă fermecată, a creat deliciul evenimentului, spre amuzamentul asistenței.

Inginerul Pavel Horj a mulțumit domnului Ilie Gherheș că a adus în discuție povestea „moșului Horj, cu puteri paranormale” și a explicat cum s-a născut legenda, fiindcă acel moș  legendar a fost chiar tatăl său.

Dr. Alexandru Leordean a dat citire cronicii în curs de apariție la o publicație băimăreană, aparținând conf. univ. dr. Ștefan Vișovan, iar prof. preot Ioan Bizău a comparat lucrarea doamnei profesor Măricuța Horj-Petrovai cu „Hronicul și cântecul vârstelor” de Lucian Blaga, iar exemplul autoarei ar trebui să fie urmat de către dascălii și preoții satelor noastre, pentru a rămâne mărturii care să înfrunte vremurile.

Autoarea cărții a mulțumit celor prezenți la acest eveniment emoționant, pentru Domnia Sa, vorbitorilor care au opinat despre carte, dar și rudeniilor sale din Moisei: dr. inginer Pavel Horj, profesor Vasile Hojda - directorul Școlii Gimnaziale Moisei, inventator Adrian Tomoioagă - premiat la Salonul de inventică de la Geneva și cetățean de onoare al comunei Moisei, soția sa profesor Mihaela Tomoioagă, Ghiță Horj - inginer silvic, Rodica Horj - economist care, asemenea doamnei director Cristina Gherheș, a oferit flori autoarei cărții lansate, ca o reverență sinceră, într-o zi de sărbătoare națională.