Liderii Jobbik şi unirea Basarabiei cu România

În plin scandal legat de legea care interzice extremismul, liderii Jobbik au desfăşurat deja tradiţionala tabără de vară a Tineretului Maghiar Ardelean de la Gheorgheni, la care participă tinerii maghiari din toate judeţele Ardealului, inclusiv Maramureş.

Conducătorii mişcării autonomiste a maghiarilor şi nostalgici ai Ungariei Mari s-au reunit zilele acestea la Gheorgheni, la celebra tabără EMI, care nu este altceva decât o copie fidelă a taberei neohortysto - revizionisto-nazistă „Magyar Sziget” de la Kissmaros-Ungaria. De-a lungul vremii au încercat să găsească soluţii pentru combaterea efectelor Trianonului asupra naţiunii maghiare şi metode pentru obţinerea autodeterminării maghiarilor din Transilvania. Organizatoarea manifestării este asociaţia „Tineretul Maghiar din Ardeal” (EMI), din Cluj-Napoca, care s-a făcut cunoscută prin promovarea ideilor cu caracter neoiredentist.

Cu ocazia unei ediţii trecute, Vona Gabor, preşedintele Jobbik, a creat un adevărat scandal după ce a declarat în faţa participanţilor că partidul pe care îl conduce va apăra drepturile şi interesele maghiarilor din Transilvania, asumându-şi responsabilitatea unui conflict cu România şi că Ungaria are obligaţia de a susţine în faţa Uniunii Europene şi de a sprijini obţinerea autonomiei, revendicată de maghiarii din Transilvania.

De această dată, la tabăra de la Gheorgheni a participat şi vicepreşedintele Jobbik, deputatul Szavay Istvan, care a avut interdicţie un an să intre pe teritoriul României. În acest an, liderii partidului extremist au schimbat puţin tonul. În deschiderea dezbaterii, preşedintele Jobbik, Vona Gabor, a anunţat că „va coborî ştacheta” în ceea ce priveşte declaraţiile pe care le va face, întrucât partidul său este catalogat ca extremist şi este asociat cu organizaţia Noua Dreaptă”.

Vona Gabor a vorbit, în discursul său, despre alegerile din 2018, din Ungaria, când Jobbik doreşte să ajungă la guvernare, despre problemele actuale din Uniunea Europeană, cum ar fi criza economică, situaţia Greciei şi problema imigranţilor, despre care a spus că Europa nu a găsit soluţii, dar şi despre politica naţională a Ungariei.

Aceleaşi subiecte au fost abordate şi de deputatul Jobbik Szavay Istvan, care a făcut şi o analiză a rezultatelor alegerilor de anul trecut din Ungaria, dar a vorbit şi de perspectiva scrutinului parlamentar din 2018, din ţara vecină.

Szavay a declarat că, în opinia sa, România se va uni cu Republica Moldova, în anii următori, iar acest lucru ar putea duce la o reorganizare administrativă, ceea ce ar însemna o oportunitate pentru maghiarii din ţara noastră, care vor putea fi mai bine reprezentaţi la nivel regional:

„Sunt sigur că poate peste 5, 10, 15 ani, România se va uni cu Moldova, toate semnele şi procesele indică acest lucru.

Mulţi spun că este un pericol pentru populaţia maghiară de aici, deoarece s-ar diminua numeric reprezentarea în Parlamentul de la Bucureşti, dar asta este o altă temă. Noi credem că ascunde o posibilitate, pentru care diplomaţia maghiară şi politica naţională trebuie să fie pregătită. (...)

Această mare unire trebuie să ducă la o federalizare de un anumit nivel a României, nu cred că România se va uni cu Moldova astfel încât structura statului să nu fie afectată. Iar aceasta poate fi o oportunitate, care nu înseamnă ca va fi egală cu o autonomie sau cu o autodeterminare, dar va fi mai uşor ca maghiarii să fie mai bine reprezentaţi, cel puţin la nivel regional”, a spus Szavay Istvan.

„Sunt sigur că poate peste 5, 10, 15 ani, România se va uni cu Moldova, toate semnele şi procesele indică acest lucru. Mulţi spun că este un pericol pentru populaţia maghiară de aici, deoarece s-ar diminua numeric reprezentarea în Parlamentul de la Bucureşti, dar asta este o altă temă. Noi credem că ascunde o posibilitate, pentru care diplomaţia maghiară şi politica naţională trebuie să fie pregatită. (...)

În primăvara anului trecut, patru cetăţeni ungari, printre care doi membri Jobbik, unul fiind Szavay Istvan, au primit interdicţie de a intra în România timp de un an. Cei patru au fost Tyirityán Zsolt - membru al organizaţiei „Oastea Haiducilor”, Zagyva Gyorgy Gyula - membru Jobbik şi al Mişcării de Tineret din cele 64 de Comitate HVIM, Szavay Istvan - membru Jobbik şi Mikola Bela - membru al organizaţiei „Noua Gardă Ungară”, faţă de care organele competente au sesizat Curtea de Apel Bucureşti, în vederea declarării acestuia ca indezirabil.

 „Referitor la aceste persoane, există indicii temeinice că fac parte din structuri implicate în activităţi de natură naţionalist-extremistă, ce constituie riscuri la adresa ordinii publice şi a securităţii naţionale a României”, a mai spus la acea vreme purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

Interdicţia dată celor patru a fost dispusă „cu scopul preîntâmpinării producerii unor evenimente de natură a afecta grav ordinea publică pe teritoriul României”, a mai spus Dajbog.