Lansarea în Baia Mare a albumului Monumentele germanilor din România deportați în 1945 în Uniunea Sovietică

 Recent, în Sala de conferințe a Bibliotecii Județene ,,Petre Dulfu” din Baia Mare au avut loc mai multe lansări de carte din categoria cărți-tezaur. Manifestările organizate cu mult suflet și în prezența unui public doritor de astfel de evenimente a arătat, încă o dată, că Biblioteca băimăreană este locul central al manifestărilor culturale de calitate.

Ștefan SELEK
Nicolae TEREMTUȘ

Pentru început a avut loc prezentarea cărții-album „Monumente și plăci co­me­mo­rative pentru germanii din România deportați în ianuarie 1945 în Uniunea Sovietică = DenkmälerundGedenktafelnfür die im Januar 1945 in die SowjetuniondeportiertenRumäniendeutschen”, autori: Friedrich Philippi și Erwin Josef Țigla. Evenimentul a fost organizat de Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” și Asociația Culturală „Familia română”, cu sprijinul financiar și logistic al S.C. Electrosistem SRL Baia Mare, al cărei director general, ing. Blasko Ștefan, cu înclinații culturale majore, are în istoria recentă a familiei persoane care au fost deportate în acea perioadă.

Lucrarea, apărută la editura „Banatul Montan” din Reșița, în anul 2020, este un volum în limbile germană și română, realizat de cei doi autori amintiți mai sus, în colaborare cu soții Crina și Dorin Dărăban, care au documentat multe dintre monumentele și plăcile comemorative din Transilvania de Nord. Proiectul editorial este prilejuit de împlinirea în luna ianuarie 2020 a 75 de ani de la începutul deportării germanilor din România la muncă silnică în Uniunea Sovietică, din ianuarie 1945. Memoria celor 70.000 de membri ai mino­rității germane deportați, în perioada decembrie 1944 - ianuarie 1945, este păstrată vie pe monumente și plăci comemorative.Trecutul ne este împărtășit de unul dintre autorii albumului, Erwin Josef Țigla, care relatează amintiri extrem de dureroase, atât pentru el însuși, fiind nepot al unui deportat, cât și pentru etnicii germani și nu numai, care au trecut prin această grea încercare.

Despre tristele evenimente reflectate în imaginile albumului, alături de Erwin Josef Țigla, au vorbit dr. Teodor Ardelean, moderator al activității, Walter Übelhart, preșe­dinte al Forumului Democrat German din Baia Mare, Rudolf Stauder, prefect al județului Mara­mureș, Clara Sinn, membră a Forumului Democrat German din Baia Mare, precum și câțiva dintre participanții din public.

„Îi mulțumesc lui Erwin Țigla, colegul nostru de la Biblioteca Ju­dețeană „Paul Iorgovici” Reșița, dar și competentului mentor și animator cultural al culturii germane din orașul Reșița pentru faptul că a venit la Baia Mare să lanseze acest album, ocazie cu care îi înmânăm o diplomă de excelență”, a spus dr. Teodor Ardelean, în deschiderea evenimentului.

În prezentarea volumului, autorul mărturisește: „Acest album l-am făcut cu mult suflet și iată pentru prima dată se definește ca fiind un tezaur. Totodată, evenimentul de azi ne face să simțim că munca noastră nu a fost fără rost. Această carte va fi un punct de referință pentru generațiile viitoare, în ceea ce privește această perioadă din istoria României”.Pentru mai buna înțelegere a motivației autorilor pentru realizarea albumului, Josef Țigla a făcut o scurtă incursiune în istoria germanilor din România făcând referire la grupurile etnice de germani stabilite pe cuprinsul României de-a lungul timpului.

„Istoria etniei germane de pe meleagurile românești este foarte diversă și cuprinsă de necunoscut. Pe lângă sașii din Transilvania și șvabii din Banat, mai numărăm șvabii din zona Sătmarului, țipțerii din zona Vișeului, landlerii din câteva sate din jurul Sibiului, germanii din Bucovina sau pe cei din Dobrogea, rămași foarte puțini în zilele noastre. Mai vorbim de asemenea despre germanii din Banatul Montan, din care eu mă trag și care au venit în primele două decenii ale secolului XVIII, după eliberarea Banatului de sub jugul Imperiului Otoman, de pe tot cuprinsul Imperiului Austriac și au fost colonizați pentru a fi activi în industria minieră și forestieră din acea perioadă. Pe lângă aceștia s-au așezat și cehi din Boemia, și slovaci din Zips, care s-au germanizat de-a lungul timpului, limba vorbită fiind germana. Exemplu de bune practici în ceea ce privește fenomenul multicultural poate fi dat și în cazul Banatului Montan, deoarece coloniștii germani s-au așezat în jurul comunităților româ­nești, croate sau sârbești care existau deja în regiune și au conviețuit în pace”, a spus Josef Țigla.

Rudolf Stauder, prefectul județului Maramureș susține că: „Războiul este atunci când niște tineri care nu se cunosc, se ucid între ei, pentru orgoliile unor bătrâni care se cunosc  între ei. Vom identifica toate locurile din Maramureș unde ar trebui așezate plăci comemorative în amintirea deportaților germani, printre care se numără și bunicul meu, al cărui nume apare pe placa de la Seini. Bunicul meu a reușit să evadeze, după trei ani de detenție, împreună cu vărul lui, care din păcate nu a reușit să supraviețuiască grelelor condiții de călătorie. Ajuns acasă a dus o viață destul de grea și cu lipsuri; îl așteptau acasă trei copii de crescut. Nu-mi voi uita niciodată originile germane,voi continua să fiu alături de comunitatea germană din Maramureș”.

Artistul plastic Mircea Bochiș mărturisește că: „Ceea ce s-a povestit azi aici mi-a răscolit niște amintiri. Mama mea a fost orfană de la vârsta de doi ani. În al Doilea Război Mondial a plecat în refugiu, în Timișoara, și a fost crescută într-o familie de germani care o tratau ca pe copilul lor. Îmi povestea mama, ca despre una din dramele vieții ei, că-și aducea aminte cu groază de momentul în care această familie a fost deportată, ea rămânând singură. Apoi, întoarsă în zona Clujului, mama a fost crescută într-o familie de unguri și așa se face că am rude foarte multe din această etnie. Aceste drame au marcat destine umane. Sunt marcat de aceste orori care s-au întâmplat și consider că  nu trebuie să treacă în uitare aceste lucruri și cel mai bun mod de a le păstra este de a face aceste monumente care vor rămâne mărturie pentru generațiile viitoare. Și noi am marcat dramele noastre printr-un monument aici, în fața bibliotecii județene, un fel de prelungire a muzeului victimelor comunismului din închisoarea de la Sighet”.

La finalul evenimentului, autorul a oferit doritorilor autografe pe volumul lansat.