LANSARE DE CARTE

Cartea intitulată MITOLOGIA ROMÂNEASCĂ ŞI ESTETICA ARTEI TRADIŢIONALE DIN MARAMUREŞ, apărută sub egida Academiei Române inserează 7 capitole, 7 documentare etnologice subtitrate în limba engleză, aproximativ 500 de fotografii color, iar Cuvântul - Înainte este semnat  de o personalitate marcantă a etnologiei româneşti, de dl. etnolog  Ion Ghinoiu (CS I, Academia Română, Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”).

Prin intermediul mitologiei şi esteticii tradiţionale româneşti s-a reactualizat relaţia ce se instituie între conţinut şi formă, între tradiţie şi inovaţie, între identitate şi alteritate, între unitate şi diversitate. Perspectiva interdisciplinară, elementele conceptuale utile şi teoriile contemporane din estetică, istoria artei, etnologie, filosofie, religie, mitologie, valorifică patrimoniul cultural, material şi spiritual, din cele patru zone etnografice specifice meleagurilor maramureşene. Abordând mitologia şi estetica artei tradiţionale româneşti, descifrăm teme legate de ontologia ţăranului trăitor în lumea satului tradiţional; (re)descoperim pasiunea sculptorilor, pictorilor care certifică prin creaţiile lor că Maramureşul este  Ţara Lemnului şi un spaţiu arhaic de mare prestigiu cultural.

Se abordează o temă majoră, marcată de elocvente deschideri, se potenţează  analiza sincronică şi diacronică a fitomitologiei, dendromitologiei, ornitomitologiei, zoomitologiei etc., a elementelor de cult solar şi selenar, regăsite în cele patru zone etnografice ale Maramureşului.

S-a pus accent pe: frumuseţe, simplitate şi autenticitate; ethos-ul autohton; transmiterea între generaţii; sincretismul de limbaje; mutaţiile funcţionale; interacţiunea artei tradiţionale şi moderne cu anumite categorii şi genuri folclorice – balade, basme, cântece de leagăn, colinde, jocuri de copii, legende, proverbe etc.; cu manifestările folclorice – obiceiuri agrare, rituri de trecere etc.; cu iconografia unor biserici vechi, incluse în Patrimoniul UNESCO, construite din lemn, în perioada dintre secolele al XVI-lea şi al XVIII-lea.

Fotografiile color surprind diferite obiecte din universul satului, gospodăriei şi casei specifice străbunilor noştri: blidare, căuce, cruci, cuiere, lăzi de zestre, pecetare, porţi tradiţionale, sărăriţe, scaune, troiţe; ceramică; „spăcele” [„cămăşi”], ştergare de icoane şi de rudă, „ţoluri” [„covoare”] etc.

Cartea este dedicată meşterilor populari în arta lemnului (Vor participa la lansare meşterii populari contemporani, care apar în documentare). Reamintim  câteva personalităţi marcante ale Maramureşului, meşteri populari care şi-au dedicat viaţa artei lemnului: constructorul de biserici şi restauratorul monumentelor din lemn,  Găvrilă Hotico Herenta, Ieud, Ţara Maramureşului. Reamintim şi creatorii populari contemporani: Petru Godja, apelat Moş Pupăză, 80 de ani, Valea Stejarului, Ţara Maramureşului; Pop Petru (Niţă), 84 de ani; Pop Gheorghe (Niţă), 58 de ani; Pop Petru (Niţă), 23 de ani, Breb, Ţara Maramureşului; Toader Bârsan, 71 ani, Bârsana, Ţara Maramureşului; Şerban Nicolae, 56 de ani, Rogoz, Ţara Lăpuşului; Man Niculae, 82 de ani, Buda Cătălin, 31 de ani, Buda Alexandru, 27 de ani, Târgu-Lăpuş, Ţara Lăpuşului.

Artiştii (sculptorii, pictorii) fiind preocupaţi de frumos, fiind călăuziţi de principii morale (bine, adevăr), fiind atraşi de filonul eterogen al artei, îşi trag seva, pentru a-şi realiza operele, dintre care unele au statut de capodopere, din natură, din mitologie, din datinile moştenite de veacuri de la străbuni şi întâlnite în satele ţării noastre.

Creaţia materială, a creatorilor anonimi şi contemporani a fost cercetată prin prisma a două paliere: 1. pe baza materialelor păstrate în cele două muzee etnografice ale judeţului Maramureş – Muzeul Judeţean de Etnografie şi de Artă Populară din Baia Mare; Muzeul Etnografic din Sighetul Marmaţiei; 2. pe baza materialelor oferite de atelierele meşterilor contemporani din satele maramureşene în urma cercetării întreprinse pe teren, începând cu anul 2011 până în prezent.

S-a acordat o atenţie aparte şi bisericilor de lemn, în special bisericii de lemn cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” din secolul al XVI-lea (satul Rogoz, Ţara Lăpuşului, preot Ion Chirilă). S-a pornit de la premisa că bisericile de lemn din Maramureş sunt adevărate minuni ale arhitecturii transilvănene ce adăpostesc secole de istorie şi de spiritualitate românească, un univers sacru animat de îngeri, de sfinţi, de icoane unice.

O atenţie aparte au primit capodoperele sculptorului băimărean Gheza Vida, analizate, din perspectiva etnologiei, esteticii, prin prisma dihotomiei tradiţie-modernitate.

Respectând valorile strămoşeşti, reactualizându-le, propulsându-le spre viitor, avem certitudinea că vor dăinui şi de acum încolo, de-a lungul timpului, şi, de asemenea, că, prin intermediul acestora, noi, maramureşenii, ne vom găsi locul în universalitate.

Autor: Delia-Anamaria Răchişan