Curs valutar
Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii
KO în dosarul „Gala Bute” şi ramificaţiile în Maramureş
În urmă cu aproximativ un an, corpul de control al premierului a descins în Maramureş pentru a lua în vizor modul în care s-a derulat programul Schi în România”. Concluziile raportului, făcute publice în premieră de GAZETA de Maramureş la acea dată arată dezastrul unui program cifrat la circa 12 milioane de Euro, cu puternice suspiciuni de ordin penal: un posibil conflict de interese, licitaţii suspecte, plăţi şi lucrări controversate.
Un dezastru care a explodat din nou, de această dată în dosarul „Gala Bute”, şi, desigur, tot cu întârziere.
În comunicatul emis de DNA săptămâna trecută se arată că „în cursul anului 2011, inculpatul Nastasia Gheorghe, secretarul general al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (M.D.R.T.), i-a solicitat lui Gardean Adrian, reprezentantul în fapt al societăţii Termogaz Company S.A., un procentaj de aproximativ 10% din valoarea plăţilor încasate de această societate, în schimbul promisiunii că va facilita aprobarea finanţărilor pentru lucrările executate de societate în cadrul programului „Schi pentru România”. Nastasia Gheorghe a indicat lui Gărdean Adrian că această sumă, de circa 3.000.000 lei, trebuie să o plătească societăţii lui Rudel Obreja, Europlus Computers S.R.L., cu titlu de sponsorizare pentru Gala Bute”. Potrivit procurorilor, S.C. Termogaz Company S.A. este o societate specializată în lucrări de construcţii, care a încheiat în perioada 2010 – 2011 mai multe contracte de achiziţie publică finanţate din fondurile M.D.R.T. prin programul „Schi în România”.
Cele mai importante contracte aveau ca obiect amenajarea domeniilor schiabile din zonele turistice Gutâiul Doamnei (gestionat de UAT Cavnic) şi Straja (gestionat de UAT Lupeni), precum şi a unei pârtii de teleschi în oraşul Borsec. În perioada respectivă, veniturile societăţii ar fi fost reprezentate în cea mai mare măsură, din plăţile efectuate din fonduri publice. DNA susţine că: „În cursul anului 2010, inculpatul Lungu Ştefan, care îndeplinea la acel moment funcţia de consilier personal al ministrului Dezvoltării Regionale şi Turismului, a primit suma totală de 695.367,06 lei, în două tranşe, de la inculpaţii Gărdean Adrian, Gărdean Miron şi Lupulescu Miron, reprezentanţi ai S.C. Termogaz Company S.A, în schimbul promisiunii că va determina funcţionarii din conducerea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului să aprobe finanţarea unor contracte de lucrări încheiate de societatea respectivă cu mai multe unităţi administrativ teritoriale.
Suma de 695.367,06 lei, primită de inculpatul Lungu Ştefan, reprezintă 10% din suma finanţată de minister, iar pentru a ascunde natura acestor plăţi au fost întocmite mai multe contracte fictive de achiziţie, prin care o societate controlată de Lungu Ştefan, SC Last Time Studio SRL, a fost interpusă în raporturile dintre Termogaz Company şi furnizorii obişnuiţi ai acesteia, cu scopul exclusiv de a majora artificial preţul produselor şi de a transfera diferenţa în patrimoniul inculpatului. De altfel, în urma unui control efectuat de către Direcţia Generală Antifraudă Fiscală la societăţile implicate, a reieşit că SC Last Time Studio SRL a fost o firmă interpusă, care nu a efectuat transport, montaj sau un alt serviciu care să justifice creşterea de peste 5 ori a preţului”.
Firma lui Gărdean a câştigat licitaţia din Cavnic în mod cel puţin suspect. Cel puţin aşa reiese din raportul Corpului de Control: Amenajarea domeniului schiabil Gutâiul Doamnei”, includea: achiziţionarea „la cheie” a unei instalaţii de transport pe cablu tip telegondolă debraiabilă cu 8 locuri, a unei instalaţii de teleschi bi-post, realizarea clădirilor anexă şi amenajarea propriu-zisă a pârtiilor de schi. Au existat 3 ofertanţi, iar contractul a fost atribuit unei asocieri care avea ca lider societatea Termogaz Company SRL. S-a depus însă o contestaţie, iar Comisia pentru soluţionarea contestaţiilor, de la Bucureşti a dispus anularea licitaţiei. Culmea, s-au reevaluat ofertele, dar câştigătorul a rămas acelaşi. S-a încheiat contractul cu Termogaz, pentru 38.479.040 lei şi o perioadă de execuţie de 6 luni. De aici, povestea devine şi mai interesantă.
În 2010, Termogaz Company, în calitate de proiectant general, prin proiectantul de specialitate Via Geo Proiect SRL, a realizat proiectul tehnic pentru obiectivul de investiţie „Drum de acces staţie superioară”. În proiectul tehnic se menţionează că drumul e de fapt un carosabil de balast, cu gropi, iar traseul proiectat urma să fie realizat pe platforma existentă a drumului „Cotreanţa”.
Numai că proiectanţii au cam încălcat legea. Rezultatul? Costurile viitorului drum nu au fost stabilite obiectiv şi corect, în baza unei expertize de specialitate, cum prevede legea.
Altfel spus, lucrările şi costurile lor au fost aruncate în haos, suspiciune şi controverse.
Beneficiarul contractului, Termogaz, a încheiat un contract pentru execuţia drumului de acces cu o altă firmă, în valoare de 1,5 milioane de lei. Iar Termogaz a facturat Primăriei, aceeaşi lucrare cu un preţ dublu: 3,7 milioane de lei. Apoi, prin acte adiţionale, primăria a renunţat la o serie de lucrări şi a contractat altele noi: doborâri de arbori, tocare material lemnos etc.
Pentru aceste „mizilicuri”, primăria a plătit peste 1 milion de lei. Ca să nu mai vorbim că actele adiţionale au fost încheiate, din nou, în dispreţul legii.
A urmat apoi obţinerea avizelor pentru drum, amenajare de şantier etc. Aici, Primăria Cavnic a comis-o din nou. Cu un „mic” fals în acte: în documente se menţionează că drumul de acces aparţine primăriei, de fapt, el era în proprietatea Direcţiei Silvice. Legal, era nevoie de avizul Direcţiei Silvice, iar terenul trebuia scos din fondul naţional forestier.
Dar Primăria Cavnic a sărit peste aceste „etape inutile” şi a emis direct autorizaţia de construcţie. Proiectul a continuat în acelaşi ton. Primăria Cavnic a „sărit” peste formalităţi şi când a venit vorba de standardul de cost. Drumul de acces din Cavnic e cu 55% mai scump decât standardul de cost pentru astfel de obiective. Dar nu numai că a plătit un drum supraevaluat, dintr-un exces de generozitate. Primăria Cavnic a plătit chiar mai mult decât a facturat Termogaz. Şi nu o dată. În perioada 2010-2013, reprezentanţii Primăriei Cavnic au plătit către Termogaz vreo 52.000 de lei, fără documente justificative. Corpul de control al premierului spune că sună a abuz în serviciu. Oricum, la aceste sume se adaugă vreo 80.000 de lei, lucrări neexecutate, dar plătite. Altă pagubă a Statului, recuperată ulterior.
Alexandru Dragoş, primarul oraşului Cavnic spune că: „Noi nu avem nimic cu sponsorizările la Gala Bute. Nouă ni s-au trimis bani care au fost cu destinaţie şi am plătit lucrări în avans care au fost recepţionate la sfârşitul anului. Nu cunoaştem, noi nu avem nicio implicare vizavi de Gala Bute. Nici măcar nu ştiu când a avut loc Gala Bute. Este o exagerare. Nici nu se pune problema de aşa ceva să avem ceva legat de Gala Bute. Nu am discutat cu nimeni de aşa ceva. S-au făcut lucrările iar Curtea de Conturi a constatat nişte lucruri. Mă voi îndrepta şi împotriva Curţii, şi împotriva firmei şi cu asta gata. În rest, nu am niciun fel de cunoştinţe legat de aşa ceva”.
„Noi nu avem nimic cu sponsorizările la Gala Bute. Nouă ni s-au trimis bani care au fost cu destinaţie şi am plătit lucrări în avans care au fost recepţionate la sfârşitul anului. Nu cunoaştem, noi nu avem nicio implicare vizavi de Gala Bute. Nici măcar nu ştiu când a avut loc Gala Bute. Este o exagerare. Nici nu se pune problema de aşa ceva, să avem ceva legat de Gala Bute. Nu am discutat cu nimeni de aşa ceva.”
Alexandru Dragoş, primarul oraşului Cavnic