Jenant, mişeilor! / Domnule preşedinte Klaus Iohannis,

Am vrut să vă scriu de multe ori. De pe vremea când comentam cu patos celebra dezbatere electorală cu Victor Ponta în care v-am văzut stângaci, nepregătit şi uşor timorat. Strigam în sufragerie ca la stadion şi îmi făceam de lucru prin bucătărie să nu văd cum o „încasaţi”. Dar v-am căutat scuze, v-am potenţat punctele forte şi, bineînţeles, v-am votat.

Nu m-am gândit că veţi fi un preşedinte extraordinar de bun, ci unul mai bun decât ar fi fost Ponta. Acum mă întreb dacă nu cumva m-am înşelat. Mă aşteptam să vă văd vorbind doar de Ziua Naţională a României şi de Revelion, aşa că tăcerile dumneavoastră nu m-au surprins.

Nu e de mirare că vorbiţi puţin. Ci că vorbiţi prost şi când nu trebuie. Prima dată aţi făcut-o în cazul Antena Group-Anaf, în care aţi numit „banală chestiune administrativă” recuperarea unui prejudiciu dintr-un dosar penal, unul dintre punctele dumneavoastră prioritare din campanie.

Apoi, când v-aţi sucit, jurându-vă că nu iubiţi Antenele, speriat de pierderea like-urilor de pe facebook.

Desigur, aţi vorbit prost şi în ziua atentatelor din Bruxelles, pardon a „incidentelor”, când puneaţi sub semnul întrebării originea lor. Dar a doua zi, trebuie să fi aflat şi dumneavoastră, ca şi întreaga Europă, că „incidentele” au fost atentate revendicate de ISIS. Sau poate nu, pentru că în loc să anunţaţi măsuri de securitate, aţi apărut într-o conferinţă comună cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, în Turcia, girând MegaMoscheea pe care guvernul turc vrea să o construiască în Bucureşti. Primind în schimb… locuri de cazare pentru pelerini şi o capelă, nici măcar o biserică ortodoxă.  Adică în schimbul terenului din buricul Bucureştiului pentru Megamoschee, guvernul român o să-şi poată construi o capelă şi un spaţiu de cazare, probabil undeva într-un cartier mărginaş?

O fi probabil pentru dumneavoastră un „târg bine făcut”, pentru noi e încă o gafă absurdă şi penibilă, mai ales îm contextul actual.

La fel de penibilă ca şi strigătele mele din sufragerie în timpul dezbaterii electorale şi la fel de catastrofală ca şi atitudinea  Angelei Merkel în cazul migranţilor. „Model nemţesc” înseamnă să reedităm şi în România cumplita noapte pe care au trăit-o femeile din Koln în 1 ianuarie 2016?