Invitație prin cântec la ȘOMCUTA MARE Gura de rai din Țara Chioarului

NICOLAE BUD
Doctor în Economie
Doctor în Inginerie
Consilier al preşedintelui grupului de firme Astra
 

Satul meu natal - Dăneștii Chioarului - este la o palmă de loc și pot depune mărturie că aceste plaiuri au fost zămislite din plăcerea de a da băștinașilor dreptul la viață clădită pe iubirea de glie. Cântecul face parte din ființa lor. De tot aproape se află vestiții cântăreți din Finteușu Mare, expresie a melodiilor strămoșești, aninate generație după generație în arborele vieții fixat de soartă în nordul sacru al țării. Liviu Coza, ființă dragă mie, întâlnit de curând, a ținut să-mi facă știut un eveniment care entuziasmează pe localnici. Satul de naștere - Lucăcești - aproape că se ține de mână cu al meu, motiv să gândim la fel. La ultima noastră reauzire a ținut să-mi vorbească despre evenimentul care se apropie. Cu ochii pe calendar, îmi face cunoscută această informație: pe 19 mai se sărbătoresc 130 de ani de la înființarea corului mixt din Șomcuta Mare! Un eveniment emoționant ce urmează a convoca amintiri demne de cel mai viu interes. Mă citește consecvent în pa­ginile presei maramureșene și îi des­cifrez dorința de a aduce sub ochii prietenilor mei ceea ce la rându-mi am aflat despre sărbă­toa­rea cântecului coral din Șomcuta. O istorie bogată și parfumată de interes.
Formația se numește, inspirat, „Glasul Chioarului” și desenează pe fruntea a 13 decenii de istorie exis­tența prin cântec a sătenilor locului. Corul mixt funcționează în cadrul Casei de Cultură din localitate „Ioan Buteanu”. Patriotul pa­șop­tist s-a născut în 1821, în Șom­cuta Mare, și a înscris în istoria Tran­silvaniei pagini de neuitat. Avocat de profesie, după studii efectuate la Carei, Pesta și Zagreb, a practicat meseria în Maramureș. Se va stabili la Abrud. La un moment dat este ales prefect al regiunii Zarandului. Miș­cările din Ardeal de la jumătatea veacului al XIX-lea îl descoperă alături de Avram Iancu, acesta ca­racterizându-l astfel: „un bărbat pe cât de luminat, pre atât de neprege­tătoriu”.
Buteanu a fost principalul condu­cător al Adunării Naționale de la Blaj din data de 30 aprilie 1848. Îl găsim împreună cu Avram Iancu în timpul adunării din 3/15 mai de pe Câmpia Libertății. Își găsește sfârșitul în timpul tulburărilor provocate de oamenii lui Kosuth. Arestat pentru refuzul de a ceda promisiunilor înșelătoare ale acestora, este închis la Baia de Criș. Va fi spânzurat în ziua de 23 mai 1849 și înmormântat în localitatea Iosășel, județul Arad. După 20 de ani de la dispariția sa este reînhumat în cimitirul din Gurahonț, în prezența lui Avram Iancu. În prezent, cei doi martiri se odihnesc în eternitate la Țebea, sub gorunul lui Horea, în Panteonul Munților Apuseni. Mi se pare de salutat inițiativa localnicilor de a-i fixa numele în memoria locului de unde a pornit în lume.
„Reuniunea corală a plugarilor români” a traversat istoria la îndemnul și cu uriașa contribuție a unor împătimiți ai cântecului. Țăranii din Șomcuta Mare şi-au alăturat glasu­rile melodioase și pline de seva rădăcinilor sub bagheta unui dascăl năsăudean, Elie Pop (1848-1922). Nume mari ale istoriei transilvane sunt legate de încurajarea corului șomcutean. Între ei avem obligația de a-i aminti pe „Leul din Şişeşti” - Vasile Lucaciu, George Pop de Băsești, cel care va prezida în calitate de decan de vârstă Marea Adunare de la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918, medicul Titus Hendre din Ardusat. Merituoasa formație, alcătuită din 29 de localnici care cântau pe patru voci, a reușit să încânte sute și sute de oameni iubitori de muzică corală din localitate și din satele apropiate.
La începutul secolului trecut, acti­vi­tatea corului este legată de pasiunea și priceperea învățătorului bibliotecar Augustin Ungur, personalitate remarcabilă a timpului. Îi vor urma alți și alți entuziaști animatori. Îi vom aminti pe profesorul de muzică Nistor Dragoș, pe învățătorul Gheorghe Pop (1924-1978) originar din Finteușu Mic, profesorul Liviu Borlan, Iustin Podăreanu, Liviu Cazan.
Nu ar fi corect să nu consemnăm și alte nume de artiști amatori care au făcut, prin munca lor, performanță în pregătirea și evoluția corului din Șomcuta Mare. Mă gândesc la domnii Roman Sadoveanu, Vasile Bărbuș, Liviu Fințiu, Ivan Buda, Ion Săcăleanu, Marius Lazăr.
Notez cu reală plăcere că până în anul 2006 Asociația Corală „Glasul Chioarului” a fost condusă de către domnul Liviu Coza. Îmi este realmente greu să desprind din bogata existență a corului șomcutean, momente de intensă trăire emoțională, secvențe care să ilustreze pasiunea, devotamentul, priceperea acestor artizani care merită tot respectul nostru. Voi apela la notițele făcute cu conștiinciozitate cât să ilustrez momente de reală vibrație. Ele sunt se­parate în timp, dar compun o țesătură de specială dăruire. Așadar, în 1914 se sărbătoreau 25 de ani de la înființarea Corului. La 1 decembrie 1918, acesta participă la o mani­festare de neuitat: corul din Șom­cuta Mare evoluează alături de forma­țiuni din localități vecine - Ardusat și Finteușu Mare - la manifestarea catalizată de nașterea României Mari.
Mai aproape de noi, în anul 1975, formația corală din Capitala Chioa­rului se distinge prin prestația sa deosebită pe scena din Lugoj - oraș născut sub privirile luminoase ale zeiței Euterpe, legat de numele lui Ion Vidu, al familiei Brediceanu și Traian Grozăvescu. În același an, corul din Șomcuta Mare evoluează strălucit în cadrul unui concert festiv în orașul reședință a județului nostru, în Baia Mare. În memoria formației revine cu insistență prestația din cadrul unei apreciate manifestări artistice la care a evoluat alături de corurile din Ardusat, Hideaga, Satulung și Leordeni - Argeș. De neuitat rămân spectacolele susţinute pe scena unor festivaluri găzduite în felurite județe ale țării: Sălaj, Mureș, Cluj, Argeș.
Glasurile pline de farmec din Şomcuta Mare s-au impus reușind să câștige premiul I pe țară, în 1981. La fel de plină de merite se dovedește activitatea în anul urmă­tor, când la festivalul coral inter­județean „D. G. Chiriac” desfășurat la Pitești, Corul mixt „Glasul Chioarului” câștigă Cupa de Cristal, premiul special al Juriului și premiul special I.C.E.D.
Sunt bucuros, scriind aceste puține rânduri, să expediez spre toate azi­muturile invitația de a veni în Țara Chioarului și a cunoaște, prin cântec, sufletul sătenilor din acest colț de rai numit Șomcuta Mare!