„Într-un mandat de patru ani se pot rezolva multe lucruri, cu efort, dorinţă şi tenacitate”

Face parte din categoria politicienilor tinerilor. Este un om politic cu principii, educaţie şi iniţiativă şi s-a remarcat în cadrul Consiliului Judeţean printr-o activitate constantă, serioasă şi onestă şi mai ales prin iniţiativele care încearcă să definească şi să promoveze Maramureşul autentic.

Gavril Ardusătan va încerca la alegerile din iunie o nouă ipostază: aceea de candidat la primăria comunei Groşi. De ce? Răspunsul e simplu: pentru că ştie, vrea şi poate, dar mai ales pentru că îi pasă.

 

Reporter: Se zvoneşte că veţi fi candidat pentru funcţia de primar al Comunei Groşi la aceste alegeri. Este adevărat? Cum vă definiţi, cum vă prezentaţi alegatorilor din această nouă ipostază?

Gavril Ardusătan: Întâi vă mulţumesc pentru amabilitate şi, daţi-mi voie să vă mulţumesc pentru efortul gazetăresc de pe scena media maramureşeană pentru felul în care faceţi gazetărie şi mai ales pentru obiectivitate şi iniţiativele din spaţiul socio-cultural al comunităţii maramureşene. Acum, ca să răspund direct la întrebarea dumneavoastră, mă definesc la fel pentru toată lumea, atât celor care-mi sunt apropiaţi, cât şi celor care doar au auzit de numele meu şi nu ştiu dacă merită să investească încredere în mine prin exercitarea votului. De altfel, această prezentare o voi transmite în scris şi cetăţenilor comunei Groşi, prezentare care adună împreună câteva gânduri, idei, sentimente pe care le am, dar şi pentru a lămuri câteva aspecte legate de întrebările pe care groşenii le au.

 

Primul cerc al definirii mele este familia.

Sunt fiul lui Grigore şi al Vioricăi Ardusătan, ambii groşeni; am 42 de ani, sunt căsătorit cu Maria Gabriela (de profesie avocat) şi am un fiu, Ştefan Mihai, de 12 ani, care este elev. În venele mele curge sângele părinţilor mei, tatăl meu fiind persoana care m-a inspirat cel mai mult în viaţă. Nu ştiu ce sfat mi-ar fi dat acum, dar ştiu că mi-ar fi pretins să stau drept şi să fiu corect cu mine însumi şi cu ceilalţi. Cred că a rămas în memoria groşenilor ca fiind un om de caracter. Cred că m-ar fi încurajat în acest proiect, de a mă angaja cu toata determinarea, în treburile administrative ale comunei Groşi, dar îmi lipseşte enorm posibilitatea de a sta de vorbă cu el. S-a prăpădit în urmă cu trei ani.

 

Al doilea cerc al definirii îl reprezintă studiile mele şi profesia mea. Sper să scap de riscul aferent unei improbabile epatări din partea mea în descrierea studiilor. După absolvirea şcolii din Groşi, am urmat liceul „Gheorghe Şincai” din Baia Mare, apoi am absolvit cursurile facultăţilor de Filosofie şi Studii Europene ale Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj. Ulterior, am absolvit un masterat în Ştiinte Economice în cadrul Universităţii de Vest „Vasile Goldiş”. Momentan, sunt doctorand al Şcolii Doctorale de Ştiinte Umaniste din Baia Mare. Am citit şi citesc mult, îmi place să fiu informat.

 

Cariera profesională am început-o în 1997, îmbrăţişând meseria de profesor. Am predat Logica, Psihologia, Economia şi Filosofia la diverse licee din Baia Mare, astăzi fiind profesor la Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai”. Între anii 2004 şi 2010 am lucrat ca funcţionar în cadrul Consiliului Judeţean Maramureş, fiind implicat în managementul proiectelor de dezvoltare a infrastructurii judeţene, dar şi ca analist evaluare-examinare în cadrul Ministerului Integrării Europene, la Bucureşti. Experienţele mele profesionale fiind multiple, consider că pot să ofer detalii, în măsura în care dumneavoastră sau oricine doreşte să afle aspecte ale carierei mele. De asemenea, consider că majoritatea colaboratorilor mei, fie ei şefi, fie colegi, m-ar descrie într-o manieră care mi-ar face cinste şi chiar recomand tuturor să încerce un astfel de exerciţiu de informare în ce mă priveşte, întrebând directorii, profesorii sau elevii liceelor unde am predat sau predau, despre calităţile mele sau, de ce nu, despre lipsa acestora.

 

Reporter: De ce candidaţi pentru funcţia de primar al Comunei Groşi?

Gavril Ardusătan: O întrebare frustă, dar perfect legitimă. Decizia mea este necesar să fie înţeleasă mai ales de către groşeni. Sunt tentat să vă răspund la fel de direct: pentru că ştiu, pot şi vreau! Este adevărat se cuvine să nuanţez răspunsul la această întrebare. Practic, despre cine sunt şi ce pot să ofer, se vor convinge cetăţenii din discuţii faţă în faţă sau dacă voi avea ocazia, lăsând faptele să vorbească ca şi primar ales.

Cunoscând personal mai bine de jumătate dintre primarii din acest judeţ şi chiar şi din alte judeţe, am învăţat multe aspecte privind administraţia publică de la ei şi cred că mă încadrez în tipologia unui primar model, referitor la atitudine, deferenţa în comunicare, cunoaşterea legilor, programarea strategică, lobby pentru deschiderea oportunităţilor economice şi subsidii guvernamentale, conceperea şi implementarea proiectelor cu finanţare nerambursabilă, arhitectura spaţiului locuit etc. Sunt conectat la administraţia judeţeană şi naţională, cunoscând mulţi oameni performanţi şi destoinici.

Candidez pentru că mă simt pregătit pentru această funcţie, în orice caz, mai bine pregătit decât competitorii mei. Chiar aş provoca o dezbatere cu aceştia, în care să polemizăm pe problemele comunei, administraţie, legislaţie, cultură, agricultură etc. Dintr-o astfel de luptă de idei nu poate să iasă decât ceva bun, cel puţin o legitimare democratică a noului primar printr-un vot în cunoştinţă de cauză, unul raţional, nu sentimental. Oricum, dezavuez din start campania de tipul „votaţi-mă pe mine pentru că uite ce „răi” sunt ceilalţi”.

Mi-aş dori ca aceste alegeri să nu provoace nici un strop de supărare niciunui cetăţean al comunei, să convieţuim împreună mult mai uniţi şi eficienţi decât până acum.

 

Reporter: Ce ne puteţi spune despre comuna Groşi cea de astăzi, şi ce gânduri aveţi pentru viitor?

Gavril Ardusătan: Dacă vorbim de viitor, vorbim de educaţie, apoi de infrastructură şi condiţiile necesare dezvoltării economice, respectiv a creării locurilor de muncă. În jurul comunei Groşi, toate celelalte localităţi sunt cu un pas înainte în privinţa acestor nevoi. În cazul Băii Mari, lesne de înţeles, este un oraş reşedinţă de judeţ. Dar, ne uităm mai atent la infrastructura oraşelor Baia Sprie şi Tăuţii Măgherăuş, apoi la comuna Recea, Săcălăşeni, Coaş, Dumbrăviţa şi chiar Copalnic Mănăştur şi vom putea să facem comparaţii năucitoare, astfel încât să ne punem realist întrebarea: de ce comuna Groşi a rămas atât de mult în urmă? Una dintre cauzele principale o reprezintă calitatea administraţiei.

Fără să doresc să atac pe cineva în mod personal, este necesar totuşi să indic onest cauza şi apoi să definesc bine problema. De ce alţii pot şi noi nu putem? Pentru că alţii au fost mai abili în urmărirea scopurilor, au fost mai abili în a administra, au comunicat mai bine cu cetăţenii lor, au fost mai uniţi, au ştiut ce vor şi cum să se adapteze pentru a răspunde nevoilor comunităţii. În privinţa comunei Groşi, aproape toate perspectivele de viitor sunt legate de rezolvarea problemei drumurilor, fără de care nu putem vorbi de viaţa decentă, atractivitate a zonei, civilizaţie. În al doilea rând, proiectul canalizării trebuie să stea ca priorităţi.

Într-un mandat de patru ani se poate rezolva acest lucru, cu efort, dorinţă şi tenacitate.

Experienţa mea în funcţia de consilier judeţean în cadrul Consiliului Judeţean Maramureş, din 2008, la care se adaugă experienţa de analist evaluare-examinare în cadrul Ministerului Integrării Europene, la Bucureşti, precum şi cea de funcţionar public în compartimentul de dezvoltare al Consiliului Judeţean, cred că pot reprezenta garanţii suficiente pentru groşeni, că nu spun poveşti manipulatoare. Pot să confirme bunele intenţii şi abilităţile mele pe acest palier, preşedinţi şi vicepreşedinţi ai Consiliului Judeţean, directorul Bibliotecii Judeţene, managerul general al Spitalului Judeţean, directori ai unor instituţii publice din judeţ şi alţii. 

Comuna Groşi poate beneficia substanţial din poziţionarea ei geografică, începând cu exploatarea eficientă a oportunităţilor legate de vecinătatea cu Municipiul Baia Mare (transport, locuri de muncă, educaţie, desfacerea produselor agricole etc.). Apoi, agricultura nu este o activitate care să fie abandonată pe argumentul nerentabilităţii ci, printr-un efort comun al celor interesaţi, împreună cu administraţia, pot fi găsite soluţii de optimizare a acestei activităţi economice. De la întinerirea livezilor de măr, păr, prun, la adaptarea unor soiuri noi sau evidenţierea calităţilor unor soiuri străvechi. Sunt convins că, nu peste foarte multă vreme, pomicultura groşenilor poate fi net profitabilă şi dătătoare de confort şi calitate vieţii, fără a neglija şi celelalte activităţi agricole.

 

Apoi, nu putem minimaliza sau, Doamne fereşte omite, faptul că localitatea Groşi a dus renumele judeţului şi ţării noastre peste graniţă, prin talentele artistice care populează scena muzicală contemporană. Taragotul a devenit un instrument celebru datorită groşenilor, iar această comoară merită exploatată altfel. Obiceiurile din Groşi, instrumentiştii din Groşi, „Dănţăuşii din Groşi” – în organizarea maestrului Dumitru Dobrican, sunt argumente solide pentru a porni un proiect care să aibă ca scop punerea în valoare a acestei culturi tradiţionale. „Şura Groşilor”, sau un alt nume dat acestui proiect va fi una din marile mele ambiţii. Dacă Satu Nou de Jos va fi satul unde mulţi băimăreni se vor muta, vor beneficia de loisir sau relaxare la piscine, nu putem să nu amintim satul Ocoliş care, prin eforturile maestrului Ioan Marchiş, se face tot mai cunoscut lumii prin festivalurile anuale dedicate poeziei şi artelor plastice. Vedem astfel că Groşiul poate fi un punct important pe harta culturală a judeţului Maramureş şi a ţării şi cred că poate fi utilă angrenarea energiilor locale coplementar celor făcute de administraţia băimăreană pentru succesul frumosului proiect „Baia Mare – Capitala culturală 2021”. Toată lumea ar avea de câştigat.

 

Reporter: Candidaţi independent sau reprezentând un partid politic?

Gavril Ardusătan: Candidez sub sigla PSD, consider că este partidul cel mai organizat şi determinat în selectarea unor candidaţi reprezentativi şi competenţi pentru examenul electoral. Sunt sigur ca PSD va câştiga alegerile locale în Maramureş suficient de confortabil pentru a da funcţia de Preşedinte al Consiliului Judeţean Maramureş, şi majoritate în consiliu. Este lesne de observat că preşedintele PSD este cea mai potrivită persoană pentru acesta funcţie, iar eu mă bucur că pot să-i fiu colaborator şi să contribui direct la creşterea calităţii administrative în judeţul nostru.

 

Reporter: Ce gând transmiteţi groşenilor?

Gavril Ardusătan: Ce sunt alegerile? Sărbătoarea democraţiei. Alegerile reprezintă ocazia pe care o au cetăţenii de a analiza activitatea unui primar şi a Consiliului local pe o perioada de patru ani, a trage la răspundere această prestaţie şi a programa activitatea, dând încredere unor candidaţi înscrişi în competiţia electorală. Astfel, majoritatea unei comunităţi decide cine este vrednic de actul guvernării locale. În acest fel, comunitatea şi liderul ei se reprezintă reciproc: fiecare comunitate are liderii pe care şi-i alege, poate pe care îi merită. Cred că este cazul ca Groşiul să fie altfel reprezentat. Dar asta depinde de sutele de groşeni care vor hotărî prin vot secret opţiunile lor pentru viitor.

Se poate mai bine!

 

„În venele mele curge sângele părinţilor mei, tatăl meu fiind persoana care m-a inspirat cel mai mult în viaţă. Nu ştiu ce sfat mi-ar fi dat acum, dar ştiu că mi-ar fi pretins să stau drept şi să fiu corect cu mine însumi şi cu ceilalţi. Cred că a rămas în memoria groşenilor ca fiind un om de caracter. Cred că m-ar fi încurajat în acest proiect, de a mă angaja cu toata determinarea, în treburile administrative ale comunei Groşi, dar îmi lipseşte enorm posibilitatea de a sta de vorbă cu el”.

Gavril Ardusătan