Interviu cu Adrian Dan Pop, membru Rotary şi organizator Rotaract MUN

Poate fi greu de crezut dar începând cu ediția din 2013 din Baia Mare, evenimentul are loc an de an, de fiecare dată într-un alt colț al planetei. Orașele care au fost gazda conferinței Rotaract MUN au fost: Londra - 2014, Belgrad - 2015, New York - 2016, Sofia - 2016 și anul acesta, capitala Libanului, Beirut.

Evenimentul este susținut de Rotary Internațional care invită reprezentanții Rotaract MUN în fiecare toamnă la sediul ONU din New York pentru a prezenta raportul de activitate și măsu­rile propuse de tineri pentru tematicile abordate în cadrul conferinței anuale.

Reporter: Care a fost delegația Româ­niei din acest an în Liban, la Beirut Rotaract MUN?
Adrian Dan Pop: În fiecare an au partici­pat și tineri din România la aceste simulări ale Națiunilor Unite dar în acest an, la Beirut, pot spune că am avut parte de o delegație mai numeroasă, formată din 5 persoane. Dintre acestea 4 sunt din Baia Mare: Paula Sopoian, Dan Ungureanu, Mădălina Lung și eu.
Rep.: Care a fost rolul vostru în evenimentul organizat la Beirut?
A.D.P.: Anul acesta a fost unul mai special. Colega noastră, Paula Sopoian a făcut parte din echipa Secretarului General al conferinței, fiind vice-Secre­tar General și a început activitatea cu peste 6 luni de zile în urmă, organizând comitetele, și a lucrat îndeaproape cu Directorii și Președinții de comitete pregătind materialele de lucru pentru delegații din toată lumea. Eu, împreună cu Dan Ungureanu am făcut parte din comitetul executiv al conferinței, fiind implicați în toate edițiile anterioare și ne asigurăm că proiectul este continuat și implementat la standardele pe care le-am stabilit, urmărind misiunea și vizi­unea pe care le avem încă de la prima ediție din Baia Mare.
Mădălina a reprezentat delegația Ruandei în comitetul Social și Econo­mic al ONU – ECOSOC, iar Ramona, o tânără din București a reprezentat delegația Chile în cadrul Programului pentru Mediu al Națiunilor Unite – UNEP.
Rep.: Care a fost tema conferinței și care este rolul delegaților în cadrul acestor comitete?
A.D.P.: Ediția din acest an s-a des­fășurat sub tema generă „Nuclear-Free World”, o lume fără arme nucleare, dar au fost abordate subiecte diverse pe această temă, datorită faptului că au fost simulate 3 comitete, fiecare având câte două subiecte propuse, astfel:
Consiliul de Securitate ONU a avut pe ordinea de zi discuții despre „Viitorul negocierilor SALT” – Strategic Arms Limitation Talks/Treaty -, mai concret, despre viitorul negocierilor bilaterale și tratatelor internaționale asupra reduce­rii armamentelor strategice. Cel de-al doilea subiect pentru acest comitet a fost „O zona liberă de arme nucleare în Orientul Mijlociu”.
Consiliul Social și Economic al ONU
s-a aplecat asupra provocărilor sociale și economice în atingerea obiectivului strategic de dezvoltare industrială, cu o atenție sporită pe țările în curs de dezvoltare, subiectul al 2-lea fiind despre implicarea și cooptarea tuturor națiilor spre un viitor fără riscuri nucleare, având în vedere că ne îndreptăm spre era energiilor verzi, nepoluante.
Subiectul nr. 1 propus în Programul Națiunilor Unite pentru Mediu – UNEP a fost „Construcția unei lumi fără nuclear: alternative eficiente la energia nucleară și armele nucleare”.
În dezbaterile purtate în cele 3 comitete au luat parte 70 de tineri participanți, de pe toate continentele și cu vastă expe­riență în diverse domenii de activitate. Aceștia au avut rolul diverselor delega­ții naționale la Națiunile Unite, fiecărui participant fiindu-i desemnată o țară pe care să o reprezinte. Practic, sunt necesare minimum 2-3 săptămâni de pregătire pentru a putea reprezenta o altă țară de pe glob în cadrul unui comitet. În cadrul comitetelor sunt respectate toate regulile și procedurile din cadrul Națiunilor Unite, practic, participanții fiind puși în situația ca timp de 3 zile să joace rolul Ambasa­dorilor la Națiunile Unite, totul fiind reglementat, discuțiile având timp limitat, formulă de adresare, timp de adre­sare cronometrat etc.
Rep.: Ce aduce nou evenimentul vostru și cum a luat o asemenea amploare?
A.D.P.: Viziunea noastră este de a crea un sistem mai presus de o simplă con­ferință de simulare a Națiunilor Unite pentru că obiectivul nostru pentru Rotaract MUN este de a deveni un fo­rum internațional anual în care tinerii de pe tot globul să ia decizii în ceea ce privește viitorul lor. Și spre deosebire de alte evenimente similare, care se adresează tinerilor care au preocupări cu privire la relații internaționale, di­plo­mație etc., participanții care vin la Rotaract MUN au un CV impresionant și experiență în diverse domenii de activitate.
Rep.: De ce Beirut? De ce Liban anul acesta?
A.D.P.: Libanul este una dintre cele mai sigure țări din Orientul Mijlociu în acest moment și cluburile Rotary și Rotaract de aici sunt foarte active, derulând zeci de proiecte în paralel.
În momentul în care am făcut selecția pentru ediția din 2017 au fost 2 opțiuni - Trieste, Italia și Beirut, Liban - dar proiectul și propunerea colegilor din Liban a fost extrem de documentată și atractivă. În plus, prin prezența noastră în Orientul Mijlociu știam că vom oferi ocazia unui număr mare de tineri de a lua parte la un eveniment greu accesibil pentru ei de altfel, atât din cauza vize­lor, cât și din cauza costurilor.
Nu ne-am înșelat deloc și ediția din acest an a fost una dintre cele mai bune. Gazdele noastre, în special clubul Rotaract Sahel Metn, s-au depășit pe ele însele. Partea academică s-a desfă­șurat în condiții excepționale datorită parte­neriatului cu Universitatea Ameri­cană din Beirut, iar cu evenimentele de socializare, networking și turism nu a fost nicio problemă, Beirutul, și Liba­nul în general au o ofertă bogată de petrecere a timpului liber.
Rep.: Care sunt costurile pentru un astfel de eveniment și cine le acoperă?
A.D.P.: În general, echipa de organizare locală se ocupă de realizarea și execuția bugetului pentru un astfel de eveniment și prin parteneriate locale, sponsori și extrem de mult sprijin din partea cluburilor Rotary, se pot lansa pachete pentru participanți la costuri extrem de mici comparativ cu conți­nutul lor, participarea la eveniment fiind condiționată de acoperirea acestor costuri de către participanți, care de cele mai multe ori identifică sprijin privat sau din partea unor universități, burse etc. pentru a putea participa.
Spre exemplu, în România, Districtul Rotary 2241 a oferit printr-un concurs de idei, o bursă de participare la acest eveniment.