Instituţiile publice au plătit 156 milioane lei pe avocaţi

Deşi au departamente juridice, instituţiile publice au plătit, în doar doi ani, 156 de milioane de lei către case de avocatură.  Într-un raport dat publicităţii recent de către Curtea de Conturi s-a constatat „tendinţa vădită a unităţilor administrativ-teritoriale de a apela la cabinetele de avocatură, în detrimentul organizării propriilor structuri”.

Statul este un adevărat „El dorado” pentru casele de avocatură. Potrivit Curţii de Conturi, 156 milioane lei au fost plătiţi între anii 2013 şi 2015 pe reprezentare juridică sau consultanţă. În topul acestor cheltuieli efectuate de instituţii publice se află CNADNR, cu 48,11 mil. lei, MFP cu 17,5 mil. lei, Ministerul Culturii cu 9,87 mil. lei şi Ministerul Economiei cu 9 mil. lei.

Curtea a constatat „tendinţa vădită a unităţilor administrativ-teritoriale de a apela la cabinetele de avocatură, în detrimentul organizării propriilor structuri”.

Raportul Curţii de Conturi privind cheltuielile efectuate de către entităţile publice ale administraţiei centrale şi locale, pentru desfăşurarea activităţii de asistenţă juridică şi reprezentare în perioada 2013-2015, a scos la iveală înclinaţia acestora de a apela la cabinetele de avocatură, în detrimentul propriilor servicii specializate, fapt care a determinat un nivel ridicat al sumelor plătite din bugetele locale pentru astfel de servicii.

Din analiza datelor prezentate rezultă că, în perioada 2013-2015, la nivelul administraţiei publice centrale şi locale, unele entităţi publice au efectuat atât cheltuieli cu serviciile de consultanţă, asistenţă şi/sau reprezentare juridică plătite unor prestatori externi, cât şi cheltuieli de funcţionare a compartimentelor juridice proprii, în sumă de 719,3 milioane lei.

Din această sumă, autorităţile administraţiei publice centrale şi nivelul instituţiilor administraţiei publice centrale (inclusiv companii şi societăţi naţionale, regii autonome) au cheltuit cu funcţionarea structurilor juridice proprii 258,7 milioane lei, iar cu serviciile externe de avocatură 155,8 milioane lei, cuantumul total al cheltuielilor efectuate pentru activitatea de asistenţă juridică şi reprezentare fiind de 414,5 milioane lei.

În topul instituţiilor care au făcut astfel de cheltuieli se află Ministerul Transporturilor, cu 68,82 milioane lei (din care doar CNADNR a plătit 48,11 milioane lei), Ministerul Finanţelor Publice cu 17,5 milioane lei, Ministerul Culturii cu 9,87 milioane lei (din care 6 milioane lei au fost plătite de unităţile subordonate), Ministerul Economiei cu 9 milioane lei (din care Cupru Min a plătit 1 milion lei, iar Electrica 1,51 milioane lei), iar Ministerul Fondurilor Europene 8 milioane lei.

Alte cheltuieli uriaşe cu reprezentarea juridică sau consultanţa au fost făcute de Secretariatul General al Guvernului, care a plătit 7,44 milioane lei (din care doar Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului  - AAAS - a plătit 5,97 milioane lei), în timp ce Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice (MENCŞ) a plătit 6,77 milioane lei (din care doar Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti a cheltuit 1,2 milioane lei).

Curtea de Conturi arată că „majoritatea instituţiilor publice ale administraţiei publice centrale au angajat servicii externe de asistenţă, consultanţă şi reprezentare juridică efectuând cheltuieli care au depăşit, în anumite cazuri, pe cele efectuate cu structurile juridice care funcţionează în aparatul propriu”. Un exemplu elocvent este în acest sens Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România: „Dintre entităţile de la nivelul administraţiei publice centrale care au efectuat cele mai mari cheltuieli cu societăţile / cabinetele de avocatură, menţionăm Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) care, deşi a dispus de 135 angajaţi cu specialitate juridică, pentru care a efectuat cheltuieli în sumă de 6,7 milioane lei, în perioada 2013-2015 a efectuat plăţi către casele de avocatură angajate în cuantum total de 48,1 milioane lei, respectiv de 7,2 ori mai mari, reprezentând onorarii contractate pentru prestarea serviciilor juridice privind exproprierile, asistenţă juridică şi reprezentare în domeniul lucrărilor de abilitare a drumurilor naţionale, reprezentare juridică în litigiile arbitrale internaţionale”, subliniază Curtea de Conturi în raport.

În Maramureş, totalul cheltuielilor cu servicii juridice în perioada 2013-2015 se ridică la 6.343.088 lei, din care 1.410.148 au mers pe servicii externe, iar restul pentru funcţionarea compartimentelor proprii. Din această sumă, cea mai mare o reprezintă cheltuielile Consiliului Judeţean Maramureş - 1.885.900 lei, din care 212.109 au mers spre servicii externe. Municipiile din judeţul nostru au cheltuit în aceşti doi ani 3.610.006 lei, dar au contractat servicii externe de avocatură de patru ori mai mult decât CJ Maramureş, plătind în total 915.009. Oraşele din Maramureş au cheltuit 646.535 lei pe servicii juridice, din care 227.362 lei au reprezentat serviciile externe. Iar în cazul comunelor, din totalul de 200.647 lei, cam un sfert au mers spre avocaţi externi.

Concluzii

„Externalizarea serviciilor juridice poate fi o soluţie mai ieftină în unele situaţii, dar este necesară o analiză mai complexă pentru a putea aprecia dacă această soluţie asigură desfăşurarea activităţii de asistenţă juridică în condiţii de eficienţă, eficacitate şi economicitate.

Decizia privind forma sub care se asigură prestarea serviciilor juridice, prin structurile proprii sau prin externalizarea acestora, aparţine în totalitate autorităţilor administraţiei publice locale, care ar trebui să facă o analiză detaliată a avantajelor şi dezavantajelor fiecărei soluţii.

În acest context, prevederile OUG nr. 26/2012 s-au materializat numai în obţinerea aprobărilor necesare de la autorităţile deliberative. Dacă legiuitorul a avut în vedere şi o reducere a cheltuielilor, aşa cum rezultă din titlul OUG nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare şi de modificare şi completare a unor acte normative, datele prezentate confirmă că acest lucru nu s-a realizat şi că asistăm încă la un nivel ridicat al cheltuielilor efectuate de entităţile publice pentru prestarea unor servicii de asistenţă juridică de societăţile/cabinetele de avocatură. Entităţile publice au fost şi sunt, în general, preocupate să respecte aspectele de formă, de ordin procedural şi nu pe cele de fond, care privesc cheltuirea eficientă a fondurilor publice, în ceea ce priveşte activităţile juridice.