Ingineri maramureșeni cu titluri științifice, recunoscuți în străinătate

Ing. Lazăr-Aurel PANTEA

Din anul 1957, în Maramureș, avem primul doctor în științe inginerești. Vlad Petru, inginer la flotația Herja, susținea teza de doctorat, i se acordă titlul de doctor și era numit în funcția de director general al Trustului Minier Baia Mare. Vlad Petru este autorul moral al propunerii, construirii și punerii în funcțiune în anul 1962, a Flotației Centrale Tăuții de Sus și dezafectării flotațiilor Nistru și Herja, al ființării Secției de cercetări miniere și al Laboratorului de pneumoconioze Baia Mare.
Din anul 1957 și până în 2006, din rândul salariaților Remin, I.C.P.M.N. și I.P.E.G. Maramureș, 44 au sus­ținut teze de doctorat, din care 29 au primit titlul de doctor în științe inginerești, specialitatea mine, petrol și gaze: 16 ingineri mineri (Gabrian Valer, Popa Vasile, Brădeanu Nicolaie, Curpăn Constantin, Csillag Anton, Gal Iosif, Pavel Gheorghe, Gîlcă Constantin, Sălăjan Constantin, Cozma Ștefan, Dițu Nicolae, Cozma Nicolae, Bălănescu Staicu, Bud Nicolaie, Miclea Mircea, Gîlcă Corina); 3 ingineri topografi (Kiș Francisc, Ștefan Ovidu, Spătar Cornel); 10 ingineri preparare (Vlad Petru, Ilie Paraschiv, Bodiu Anatolie, Ga­nițchi Sergiu, Gagy Gheza, Mărieș Victor Dorel, Baciu Dorina, Străuț Ioan, Rusu Maria, Ilie Podariu Mihaela); 3 ingineri mecanici (Țiplea Vasile, Buju Miron, Năsui Vasile); 10 în științe geologice (Răduț Ma­rian, Fulop Alexandrina, Kalmar Ioan, Macovei Gheorghe, Gabor Maria, Pop Nicolae, Denuț Ioan, Mariaș Francisc, Kovacs Marinel și Ghițescu Tamara); 2 în științe economice (ec. Călugăru Dumitru și ing. Bud Nicolaie).
Potrivit metodologiei în vigoare, fiecare teză, pe lângă examinarea de către membrii comisiei, necesita și 30 de aprecieri din partea unor specialiști din producție, din cer­cetare sau din instituții de învă­țământ superior.

Cu excepția câtorva, care au susținut tezele în străinătate, restul privesc Maramureșul. Iată câteva, care, la nevoie, pot fi puse în practică.
Gabrian Valer, tehnologiile de exploatare fiind în centrul preo­cupărilor sale, a elaborat și obținut titlul de doctor cu teza „Eficacitatea tehnico-economică a tehnicii și tehnologiilor moderne în procesul exploatării zăcămintelor de minereuri neferoase în bazinul minier Baia Mare”.
Popa Vasile a analizat și propus perfecționarea metodele de pregătire a zăcămintelor filoniene din minele C.M.N. Baia Mare în scopul reducerii pierderilor în pilieri.
Cozma Ștefan, pentru bazinul Borșa - Vișeu, bazin cu cel mai mare volum de minereuri polime­talice, dar cu condiții dificile de exploatare, a analizat și conceput sistemele de exploatare și des­chidere a zăcămintelor extrem de tectonizate, aria Burloaia - Colbu-Gura Băii - Măcârlău - Vasser Catarama.
Sălăjan Constantin, în anul 2000, susține teza cu titlul „Contribuții la perfecționarea metodelor de exploatare aplicate zăcămintelor filoniene de grosime medie și mare din cadrul bazinului Baia Mare”.
Gal Iosif, cercetător științific la I.C.P.M.N, a studiat și aplicat în practică tehnologiile de împușcare la minele de minereuri în vederea creșterii eficienței lucrărilor de perforare - împușcare.
Bălănescu Staicu a analizat, conceput și propus noi variante de
deschidere / redeschidere a zăcă­min­telor de la Baia-Sprie și Șuior, și anume deschidere sepa­rată sau deschidere centrală a celor două zăcăminte printr-un plan înclinat rutier de secțiune mare.
Gîlcă Constantin a analizat și propus metoda de exploatare cu rambleu consolidat a zăcământului Baia-Sprie-Est, pe porțiunea de zăcământ situată sub drumul na­țional Baia-Sprie-Mara și râul Săsar, care în pilierul de siguranță blochează câteva milioane de tone de minereu cu conținut ridicat de metale.
Mărieș Victor Dorel a făcut expe­rimente și încercări pe o mașină de flotare de concepție originală, testată funcțional pentru minereuri aurifere și complexe din bazinul minier Baia Mare, demonstrând utilitatea acesteia în condiții de granulație grobă și densitate ridi­cată din circuitul de măcinare. A aplicat pentru prima dată în țară modelarea matematică prin rețele neuronale în prepararea mine­reurilor. Profesia de inginer și titlul științific obținut în România, în urma interviului și a lucrărilor a fost atestat în Canada de către APEGA (Association of Professio­nal Engineers and Geoscientists of Alberta).
Baciu Dorina, prin teza „Epurarea apelor reziduale cu conținut de ioni CN și efectul lor în procesul de preparare a minereurilor auro-argentifere”, a elucidat unele elemente ale cineticii reacțiilor de ozonizare și a unor factori de influență ce pot acționa asupra reacției de oxidare a ionilor CN.
Nicolaie Bud, doctor în economie din anul 2001, specializarea relații economice internaționale și doctor în inginerie din 2012, un doctorat mai puțin obișnuit cu tema „Eva­luarea proiectelor miniere din perspectiva dezvoltării durabile”, descifrează rolul major al industriei miniere în creșterea numă­rului de locuri de muncă în special și în creșterea economică în general.

Dintre cei 10 doctori în geologie nominalizați în Dicționarul Geologilor care au lucrat în zona Baia Mare și în ariile adiacente, am extras șase, și titlul tezelor:

Denuț Ioan, doctor în geologie, specializarea petrologie (1998) al Universității „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, cu teza „Caracterizarea structurii geologice Țicău cu privire specială asupra petrologiei metamorfitelor”.
Gabor Maria, în anul 2012, susține teza „Andezitele cuarțifere din zona vulcanică neogenă Oaș-Gutâi”. În perioada 2012-2013 a lucrat ca inginer geolog în Africa (Mauritania; R.D. Congo, Zimbabwe).
Fulop Alexandrina, doctor în geologie cu distincția Summa cum laude a Universității București cu teza „Analiza secvențială a piroclastelor acide din baza complexului vulcanic al munților Gutâi, reconstituiri paleovulcanologice și paleosedimentalogice”. Acreditată profesional în Ontario, Canada, în domeniul geoștiințelor (P.Geo.).
Kovacs Marinel, pe lângă cele 131 articole științifice din care unele publicate în străinătate, în calitate de autor și coautor a elaborat 17 studii mineralogice și petrografice și 15 rapoarte, proiecte și sinteze geologice privind zona Baia Mare. În anul 1999 susține teza de doctorat „Studiul petrologic al formațiunilor magmatice din aria sud-estică a munților Gutâi (între Valea Firiza și Valea Cavnic)”.
Mariaș Francisc a conceput și susține în anul 1996 teza intitulată „Zăcământul Cavnic, caracterizare geostructurală și petrome­talo­ge­netică”. A exercitat profesia de inginer geolog un număr mare de ani la Exploatarea minieră Cavnic, precum și în unele țări din Africa și America de Sud.
Pop Nicolae, doctor în geologie al Universității București cu teza „Studiul geologic și metalogenetic al arealului cu mineralizații cupri­fere din partea estică a districtului Punta del Cobre (Copiapo, Chile)”. Profesia și titlul științific atestat în Chile. Din anul 2012, este Consul Onorific al României în Chile, la Copiapo.

Fiecare teză de doctorat înglobează multă muncă și a generat o serie de idei, de soluții practice. Pentru a da posibilitate maramureșenilor să citească aceste lucrări valoroase din punct de vedere teoretic și practic, la propunerea noastră și a președintelui Filialei Maramureș a A.G.I.R., dl dr. Teodor Ardelean, director al Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”, a agreat ideea ca un exemplar din acestea sub formă de donație din partea autorilor sau a membrilor de familie a celor trecuți la cele veșnice, să fie primit și găzduit de Centrul de Cercetare și Documentare Baia Mare al Academiei Române care func­ționează în cadrul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare.
După reluarea programului normal de activitate a Bibliotecii, cei care doresc vor avea posibilitatea de a citi cel puțin 15 teze de doctorat (Bălănescu Staicu, Popa Vasile, Gîlcă Constantin, Cozma Ștefan, Sălăjan Constantin, Bud Nicolae, Gîlcă Corina, Mărieș Victor Dorel, Baciu Dorina, Rusu Maria, Năsui Vasile, Țiplea Vasile, Bordeanu Constantin, Spătar Cornel etc.). Sunt bine-venite și așteptate de a fi donate și alte teze de doctorat în ramurile mine, geologie, construcții de mașini și utilaj minier.

În așa-zisul Colț al mineritului, la Centrul de Cercetare și Documentare Baia Mare al Academiei Române, cititorii vor găsi și cărți, precum: „Pagini din istoria mine­ritului”, „Mineritul în contextul dezvoltării durabile a României” etc., cu referire la mineritul din România și în mod expres la Regiunea de nord-vest a țării, precum și actele normative în domeniu etc.