În Petrova, la 15 ianuarie, ziua de naştere a lui Mihai Eminescu îndelung aniversată

Dr. Ilie Gherheş

Vineri, 15 ianuarie 2016, voievodul limbii române, poetul nepereche, Mihai Eminescu, a fost sărbătorit pentru a 40-a oară în Petrova.

Autorul acestor rânduri se numără printre cei care la 15 ianuarie 1978, elev fiind la unul din liceele sighetene a participat la memorabilul eveniment. Dintre acei temerari, am putea zice, poate mai mult de jumătate au trecut în lumea de dincolo, între care şi vrednicul de pomenire, preotul Leontin Vulpe, care în momentul întreruperii curentului electric, a rezolvat incidentul, aducând un pachet de lumânări, gest care s-a dovedit de bun augur. Este în practica Cenaclului „Mihai Eminescu” din Petrova, respectiv în cea a preşedintelui, profesor Dr. Ion Petrovai de a-i pomeni pe cei plecaţi dintre noi în fiecare an o dată, respectiv la comemorarea morţii lui Eminescu, la 15 ianuarie.

Anul acesta, manifestările Eminescu au debutat cu o expoziţie foto-documentară şi cu una de desene şi pictură a elevei Ioana Maria Năsui, o surpriză cu totul şi cu totul fericită. Îi prevestesc şi îi urez un viitor strălucit! În paralel, a avut loc concursul „Viaţa şi opera lui Mihai Eminescu”, care i-a antrenat pe elevii de gimnaziu din Petrova între care s-au distins echipajele claselor a VI-a A şi a VIII-a A şi B.

Manifestările de vineri au continuat la Parohia română ortodoxă Petrova I Susani, preot paroh Vasile Vulpe, unde s-a ţinut un parastas de pomenire pentru Marele Eminescu; serviciul religios, oficiat de un sobor de preoţi şi diaconi, avându-l în frunte pe consilierul episcopal, conf. univ. Dr. pr. Cristian Ştefan. Domnia sa a transmis, totodată, şi mesajul Episcopiei Ortodoxe a Maramureşului şi Sătmarului închinat „românului absolut”, după expresia lui Petre Ţuţea. 

Cuvântul de întâmpinare pentru oaspeţii sosiţi a fost rostit de către primarul localităţii, ing. Ion Petrovai, care s-a adresat cu cuvinte călduroase, în primul rând delegaţiei din Ucraina a Uniunii Regionale „DACIA” a Românilor din Transcarpatia. Răspunsul-mesaj a fost rostit de către preşedintele acesteia dl. Ion M. Botoş, fiind agrementat apoi de d-na Ileana Botoş şi de către eleva Anghelina Botoş - Iovdi care au susţinut un minunat recital poetico-liric.

Elevii claselor I - IV ai Şcolii primare din Petrova - Susani, îndrumaţi de

d-nele învăţătoare Maria Bilaşcu, Ileana Negrea şi Maria Găborean, ne-au încântat sufletele cu versurile recitate şi cântate din opera marelui poet.

Întreg acest convoi ilustru de invitaţi şi de localnici a purces la Liceul Tehnologic „Alexandru Filipaşcu” din localitate unde am fost întâmpinaţi de către dl. profesor Vasile Cozlean - director adjunct şi de către d-na profesor Maria Leordean - profesor documentarist.

Un moment aparte şi de o distincţie profesională cuceritoare l-a constituit expoziţia de proiecte arhitecturale purtând titlul „Repere tradiţionale în arhitectura Petrovei”, vernisată acum de către d-na arhitect Laura Zaharia şi care este  printre principalele autoare ale acestui demers prefectural judeţean de salvarea a patrimoniului tradiţional rural.

Arhitectul nepereche al Maramureşului, l-am numit aici pe d-nul Dorel Cordoş, a subliniat în cuvântul domniei sale importanţa unor asemenea gesturi de salvare a identităţii culturale şi de civilizaţie maramureşeană.

Cu mai mult sau mai puţin talent, oricum cu emoţia vârstei şi a momentului, elevii liceeni ai Petrovei au prezentat, apoi, un recital din poezia eminesciană în mai multe limbi ale U.E., precum şi în ucraineană.

Cu mult interes, cei de faţă au întâmpinat lansarea a două apariţii editoriale semnate de către poetul Gavril Ciuban - „Al Vaserului” şi dl. profesor Dumitru Borda - „Petrova. Studii, articole şi documente de istorie locală”.

Dezbaterea încinsă apoi, intitulată „Laudă voievodului limbii române - repere eminesciene”, moderată de către profesor Dr. Ion Petrovai, preşedintele acestui prestigios for de cultură a căpătat urgent aspectul unei şedinţe de cenaclu în cadrul căreia nu ne-a iertat, nici de această dată, parodistul Lucian Perţa despre care regretatul critic literar Laurenţiu Ulici spunea că este „cel mai mare parodist în viaţă al României”.

Combustia acestui moment veritabil de cultură cenaclieră a fost întreţinută de către intelectuali ai zonei, între care: Dr. Alexandru Leordean, Dr. Ioan Tăut, preoţii Mihai Chira, Ioan Dunca, Vasile Luţai şi Adrian Vulpe, profesor Dr. Marieta Roman, profesorii Ioan Hapca, Vasile Tomoioagă, Lazăr Năsui, Valer Griga, Maria Cocârcă, Silvia Buciuman, Viorica Nistor, Nicoleta Nan, Luminiţa Lazin, muzeograful Timur Chiş  ş.a.

În buna tradiţie a locului, toţi invitaţii au participat apoi la o masă festivă agrementată cu un program folcloric local, organizat de către d-na profesor Mariana Mandra cu grupul său de elevi şi sub arcuşul ceteraşului Vasile Bundaş. Programul folcloric s-a dovedit a fi foarte incitant deoarece unii dintre protagonişti au ajuns să ceară, ca pe vremuri, să li se zică horea lor.

Încheiem aceste rânduri encomiastice subliniind implicarea d-lui primar, ing. Ion Petrovai, a d-lui viceprimar Ion Leordean, a Consiliul Local care, pe lângă reuşita acestei manifestări, au mai susţinut şi editarea lucrării d-lui profesor Dumitru Borda.