În inima vârtejului băimărean, cu Anca Irina Ionescu

Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” din Baia Mare a organizat lansarea cărţii autobiografice „În inima vârtejului” de Anca Irina Ionescu, lucrare apărută la editura Oscar Print Bucureşti. Autoarea este nepoata cunoscutului filosof Nae Ionescu. La eveniment au participat profesori băimăreni, cadre didactice universitare, foşti elevei de-ai autoarei, prieteni, oameni de cultură.
Manifestarea a fost moderată de directorul Bibliotecii Judeţene, Teodor Ardelean. Alături de el au fost profesorii universitari Ştefan Vişovan şi George Achim.

În sala de şedinţe a Bibliotecii a fost amenajat un stand cu lucrări de-ale autoarei, dar şi multe flori aşezate în vaze sau în aranjamente sofisticate. Anca Irina Ionescu s-a întâlnit cu foste colege de la liceul băimărean în care a predat în anii ’80, dar şi foşti elevi. A fost o întâlnire emoţionantă pentru oaspetele din Bucureşti. Directorul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu”, Teodor Ardelean a luat microfonul moderatorului şi a făcut o scurtă introducere manifestării.
„Este o întâlnire între noi, o întâlnire între voi!”, a spus Teodor Ardelean în cuvântul de început. Directorul Bibliotecii Judeţene a vorbit despre cartea doamnei Anca Irina Ionescu cu multă căldură, menţionând axa Bucureşti-Baia Mare, o perioadă în care nepoata lui Nae Ionescu a fost profesor la un liceu băimărean.
A urmat la microfon Ştefan Vişovan cu o prezentare a oaspetelui Biblio­tecii băimărene.
Anca Irina Ionescu s-a născut la Bucureşti, la 22 martie 1946, într-o renumită familie de medici, cu ră­dăcini adânci în elita intelec­tualităţii româneşti. Bunicul patern, Nae Ionescu, reputatul filosof, logician, jurnalist şi profesor universitar, a format pleiada intelectuală a ge­neraţiei de aur interbelice a literaturii şi gândirii româneşti; bunicul din partea mamei, Gheorghe Ignat, a participat ca ofiţer la Războiul Balcanic şi s-a distins în luptele de la Mărăşeşti din timpul Primului Război Mondial, numele lui fiind menţionat cândva şi în cărţile de istorie.

A avut dintotdeauna o mare pasiune pentru limbile străine. La absolvirea liceului „Matei Basarab” din Bucu­reşti (1959-1963) cunoştea deja cinci limbi străine (franceza, germana, engleza, rusa, polona). Astăzi vorbeşte foarte bine nouă limbi străi­ne, la cele studiate iniţial adăugându-se ceha, spaniola, italiana şi bulgara. Nu este deci de mirare că a ales să studieze limbile străine. A devenit studentă a Universităţii din Bucu­reşti, Facultatea de Limbi Slave, secţia de Limba rusă. Ulterior, s-a transferat la secţia de Limba cehă, pe care a absolvit-o în 1968 ca şefă de promoţie cu repartiţie guverna­mentală la Catedra de limbi slave, secţia de Limba cehă.
A avut o carieră universitară con­sistentă, devenind un renumit profesor universitar, cunoscut și respectat în mediile academice din țară și din străinătate.

„Cariera universitară şi-a consolidat-o prin înscrierea la doctorat în anul 1971 şi elaborând o prestigioasă disertaţie, intitulată «Terminologia mitologică slavă». Şi-a susţinut teza de doctorat în 1974, devenind la vârsta de 28 de ani doctor în ştiinţe filologice al Universităţii din Bu­cureşti.
Are aproape 90 de lucrări apărute în reviste de specialitate din ţară şi străinătate, 18 cursuri şi manuale universitare, 17 cărţi în edituri centrale, 24 de editări de texte, numeroase dicţionare şi ghiduri de conversaţie multilingve, un manual de stenografie în limbile română, franceză, engleză, germană, spa­niolă. Este unul dintre cei mai reprezentativi şi prolifici traducători din beletristica europeană, având aproape 200 de traduceri literare din 9 limbi (95 din engleză, 18 din franceză, 14 din rusă, 14 din polo­neză, 11 din spaniolă, 26 din cehă, 3 din slovacă, 6 din bulgară, 6 din italiană).
Este un renumit traducător-interpret de conferinţă, calitate în care a însoţit şi a tradus pentru mai multe personalităţi marcante printre care au fost: Manea Mănescu, Nicolae şi Elena Ceauşescu, Nicu Ceauşescu, Valery Giscard d’Estaing, Francois Mitterand, Leonid Ilici Brejnev, Richard Nixon, Javier Perez de Cuellar, Majestatea Sa Regina Olandei. Mai recent: Baroana Emma Nicholson, Gheorghi Părvanov, Vaclav Havel, Mugur Isărescu, Ion Ilies­cu, Adrian Năstase, Traian Bă­sescu, Louis Schweitzer (preşedintele grupului Renault), Serghei Mironov, Nicolae Văcăroiu, Vaclav Klaus, Lech Kaczynski ş.a.

La 17 iunie 2016, în cadrul celei de-a douăzecea sesiuni jubiliare de premiere de la Praga, ministrul Afa­cerilor Externe al Republicii Cehe
i-a acordat într-un cadru festiv premiul Gratias agit pentru promovarea bunului nume al Republicii Cehe în străinătate. Este singurul român care se bucură de această onoare, acordată cu motivaţia că este singurul străin care a pus la dispoziţia publicului din ţara sa cele mai importante producţii literare şi culturale cehe, acoperind o perioadă de 700 de ani”, a prezentat Ştefan Vişovan.

Anca Irina Ionescu a vorbit despre familia sa şi despre perioada în care a venit cu domiciliul forţat în Baia Mare. A trebuit să vină aici, în nord, deoarece Elena Ceauşescu a decis să îndepărteze de lângă Nicu Ceauşescu pe cei care aveau anumite sarcini, obligaţii. Anca Irina Ionescu era traducătorul.

În Baia Mare a stat aproape cinci ani şi a fost profesor la Liceul 9, unde a predat stenografie. Datorită ei, din Baia Mare a început un concurs devenit naţional de stenografie. O experienţă de viaţă şi profesională incredibile!