Imaginea evreilor din Maramureș în memoria colectivă

Aura Pintea ține să precizeze de la începutul lucrării că nu a urmărit să scrie o istorie a evreilor, o descriere fidelă a faptelor și trăsăturilor lor, ci a fost preocupată de redarea imaginii evreilor întipărită în memoria colectivă, cu posibile distorsiuni, recunoscute și asumate.
Cercetarea realizată pe parcursul a șapte ani a încercat să surprindă detalii despre viața la țară sau în orașe a evreilor din Maramureș, asemănătoare în multe privințe și cu alte zone, dar având și particularități deosebite, unele de-a dreptul surprin­ză­toare. Scopul declarat al acestui studiu este redarea modului în care evreii au fost percepuți de către concetățenii lor sau de către ei înșiși în viața de zi cu zi începând cu perioada interbelică, una dintre cele mai efervescente momente din istorie ale acestei etnii, precum și evoluția în timp a manifestărilor și a percepției acestora până azi.
Sursele orale au fost coroborate, verificate și întregite cu documente de arhivă, studii și cercetări științifice, articole din ziare, volume de beletristică, lucrări generale de psihologie, sociologie, teologie, lingvistică, antropologie, artă, arhitectură, mitologie, gastro­nomie și dicționare. Toate acestea au contribuit, după cum afirmă Aura Pintea, „la încercarea de a pătrunde într-o lume deseori neînțeleasă, uneori ignorată, dar care a atras atenția și care a născut controverse de la momentul apariției ei și care va suscita interes cât timp urmele trecerii ei, vizibile sau intangibile, vor supraviețui”.
Lucrarea este structurată în trei părți: evreii din Maramureș înainte de Holo­caust, epoca Holocaustului și evreii din Maramureș după Holocaust. Prima par­te este cea mai consistentă și are în vedere expunerea coordonatelor isto­rice, geografice, politice, culturale și sociale ale evreilor din Maramureș, prezentarea elementelor care definesc și individualizează comunitățile evre­iești din această parte de țară, organizarea instituțională, caracteristicile membrilor acestor comunități: înfăți­șare, manifestări în viața de zi cu zi, ali­mentație, sărbători și evenimente ma­jore ale vieții, ocupații, strategii matrimoniale, condiția femeii evreice,
practici magice, relații interetnice și sionism, având ca moment de referință perioada interbelică.
Ultimele capitole privind percepția evreilor din Maramureș sunt dedicate sionismului, holocaustului, post-holocaustului, epocii comuniste și emigrării masive a evreilor.

Un demers recuperatoriu

„Imaginea pe care a lăsat-o această comunitate, care din păcate e pe cale de dispariție, reprezintă un demers recuperatoriu, o încercare de a imortaliza secvențe ce sunt extrase tot mai rar din memorie din varii motive (cei ce dețin aceste amintiri sunt copleșiți de problemele realității: neajunsuri, boală, bătrânețe; tinerii posibili receptori sunt din ce în ce mai dezinteresați, chiar ironici la adresa rudelor în vârstă care încearcă să le dea pilde din trecutul lor).
Din interviurile citate ies la iveală povești de viață trecute prin filtrul personal al fiecărui martor, ele completându-se sau contrazicându-se, ca și cum s-ar afla față în față, într-un dialog de o sinceritate care depinde de priceperea intervievatorului, de voința și bună-voința intervievatului. Fiecare martor devine personaj într-o mare poveste și contribuie cu fragmentul de istorie trăit personal”

Aura Pintea

Reconstituirea percepției evreilor și a evreității

„Cercetarea propusă de Aura Comănescu-Pintea a aparținut inițial unui program doctoral și ni se înfățișează ca o tentație sub semnul exhaustivului în reconstituirea percepției evreilor și a evreității în memoria colectivă din Maramureș. De la bun început trebuie să remarcăm faptul că această cercetare își fixează tezele în mod clar, concis și în care enunțul tematic și referențial este tot atât de clar formulat, după cum conturul documentar și bibliografic și prefațările teoretice și metodologice sunt de asemenea bine articulate.
În al doilea rând cercetarea face demonstrația unui experiment metodologic aferent istoriei orale în care practica și teoria interviului fie de grup fie individual sunt conduse cu rigoare și bună stăpânire. În zona aceleiași prefațări metodologice și teoretice, autoarea cărții și-a asumat utilajul imagologic, beneficiind de un câmp de experiențe și dezbateri complexe în istoriografia și în antropologia culturală din România”.

Prof. univ. dr. Doru Radosav

Un noian nesfârșit de informații

„Un foarte mare volum de muncă este ceea ce înainte de toate caracterizează lucrarea care ne stă în față. Ea se încorporează pe de o parte în masa de informație orală care a fost culeasă, un noian nesfârșit de amintiri, impresii, considerații, informații, uneori repetitive, alteori contradictorii, de foarte multe ori însă cutremurătoare prin încărcătura lor emoțională, prin dramatismul faptelor de viață pe care le transmit, un material greu de stăpânit prin însăși dimensiunile sale”.

Simion Retegan, Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române