Guvernul tehnocrat spune „Noroc bun!” şi potenţialului turistic al industriei miniere

Au închis mineritul, iar acum vor să blocheze prin dezinteres sau neputinţă orice variantă de a folosi patrimoniul minier din punct de vedere cultural, turistic sau ştiinţific. Deşi Maramureşul are de 10 ani un studiu de potenţial al patrimoniului minier, acesta nu poate fi pus în valoare din cauza lacunelor legislative. 

 

 

 

Imensul potenţial minier al judeţului Maramureş este total ignorat de Bucureşti, din toate punctele de vedere. După îngroparea industriei miniere, de ani buni se tot vorbeşte de redeschiderea unor galerii în scop cultural, turistic şi ştiinţific. În urmă cu 10 ani, Consiliul Judeţean Maramureş a elaborat „Studiul de potenţial privind patrimoniul industrial minier al judeţului Maramureş şi al oportunităţilor de valorificare a acestuia în scopuri muzeal-turistice”. Acest document a evidenţiat 13 perimetre vizitabile, dar ele nu au fost valorificate nici până astăzi. Acum, autorităţilor abilitate li s-a cerut un nou studiu şi o nouă evaluare a patrimoniului minier din judeţ, deoarece de la data iniţială a studiului condiţiile s-au schimbat radical. Numai că, oricâte studii se vor face, patrimoniul minier tot va rămâne de izbelişte pentru că, în prezent, legea nu reglementează aceste activităţi.

 

Într-o interpelare adresată vicepremierului României de deputatul Cornelia Negruţ se arată că: „Legea nr. 6 din 2008 privind regimul juridic general al patrimoniului tehnic şi industrial, precum şi protejarea acestuia, reglementează mineritul ca parte a patrimoniului cultural naţional. Din păcate, Legea respectivă încă nu are şi normele de aplicare, acestea nemaifiind elaborate nici până astăzi! Este cât se poate de evident că, fără o legislaţie completă şi coerentă care să reglementeze regimul patrimoniului tehnic, multe elemente care reprezintă o moştenire vie a trecutului din judeţul Maramureş au dispărut sau vor dispărea, încet, dar sigur”. 

 

Deputatul îi adresează vicepremierului trei întrebări punctuale prin care doreşte să afle cum doreşte guvernul să valorifice din punct de vedere cultural şi turistic patrimoniului industrial şi geologic rămas în urma industriei miniere din judeţul Maramureş, dacă există vreo strategie în acest sens şi cum intenţionează să rezolve problema incoerenţei şi lacunelor din Legea 6/2008.

 

Răspunsul sosit cu întârziere este unul aiuristic: „Concluziile cercetărilor de piaţă care au precedat lansarea brandului de turism al României au evidenţiat cele mai competitive 6 produse turistice ale României: circuitele culturale, turismul în natură, turismul rural, pachetele tip city break, turismul activ şi de aventură, turismul balnear si wellness. În acelaşi context s-a stabilit că principalele avantaje competitive ale României sunt natura şi peisajele neatinse (lanţul Carpaţilor, Delta Dunării), unicitatea patrimoniului cultural (site-urile înscrise în patrimoniul UNESCO), precum şi autenticitatea culturii şi a stilului de viaţă. O altă concluzie importantă a acestor studii care trebuie menţionată este aceea că este mai eficient să ne canalizăm investiţiile către acele zone care s-au dovedit a deţine un potenţial major.

Zonele care vor reuşi să îşi păstreze caracterul, autenticitatea şi modul tradiţional de viaţă vor trezi interesul tot mai multor segmente de potenţiali vizitatori, ţinând cont de faptul că pe piaţa internaţională se remarcă două tendinţe importante: aceea de sofisticare a gustului turiştilor, aflaţi în căutare de experienţe deosebite, precum şi creşterea numărului celor care optează pentru vacanţe în care arta, cultura, istoria, educaţia şi spiritualitatea joacă un rol important.

 

Suntem convinşi că zona Maramureşului, cu atracţiile ei unice şi deosebite reprezintă şi va reprezenta şi în viitor unele dintre principalele atracţii turistice atât pentru turiştii străini, cât şi pentru cei din ţara noastră, în sensul celor menţionate anterior”, se arată în răspunsul primit de deputatul Cornelia Negruţ. „În ceea ce priveşte potenţialul turistic al industriei miniere din judeţul Maramureş, vom analiza posibilitatea promovării acestuia cu ocazia realizării în zonă de info trip-uri pentru jurnalişti, lideri de opinie, tour-operatori, precum şi prin dezvoltarea unor parteneriate cu autorităţile locale de promovare a brandului prin organizarea de evenimente şi misiuni, pe plan intern cu rol în creşterea circulaţiei turistice în ţară şi străinătate”, se mai spune în documentul amintit.

 

Evident, parlamentarul ALDE a precizat, după primirea răspunsului, că este total nemulţumită de modul în care oficialii Guvernului tehnocrat au analizat solicitările sale. „Evident, nu mi s-a răspuns la nici una dintre cele trei întrebări formulate în interpelare. Mai mult, răspunsul a fost semnat de un secretar de stat, ori eu m-am adresat vicepremierului Boc, nu unui secretar de stat! Nici un cuvânt despre neadoptarea normelor metodologice de aplicare a Legii 6/2008 privind regimul juridic general al patrimoniului tehnic şi industrial, precum şi protejarea acestuia, care reglementează mineritul ca parte a patrimoniului cultural naţional! Generalităţi şi nimic concret! O să revin în sesiunea parlamentară din toamnă, poate totuşi aceşti miniştri plătiţi din banii românilor vor reuşi să răspundă la întrebări, nu să ne spună poveşti”, a specificat deputatul maramureşean.

 

 

„Este cât se poate de evident că, fără o legislaţie completă şi coerentă care să reglementeze regimul patrimoniului tehnic, multe elemente care reprezintă o moştenire vie a trecutului din judeţul Maramureş au dispărut sau vor dispărea,  încet, dar sigur”. 

Cornelia Negruţ