Genocidul identității naționale a românilor din Ucraina

În săptămâna Patimilor, Rada Supremă de la Kiev a adoptat un proiect de lege care definitivează procesul de deznaționalizare și epurare etnică a minorităților naționale. Românii din Ucraina nu mai au învățământ în limba română, nu mai pot edita ziare în limba maternă, nu mai pot desfășura evenimente culturale în limba lor și nici măcar nu mai pot să-și scrie numele în românește. Un atac fără precedent la identitatea și drepturile comunității de români din Ucraina, o lege care încalcă Carta europeană a limbilor minoritare și regionale, a Convenției cadru pentru protecția minorităților naționale, dar și a altor norme de drept internaţional.

În Săptămâna Patimilor, comunitatea românească din Ucraina a fost „răstignită” pe altarul asimilării forțate. Parlamentul de la Kiev a adoptat, în Joia Mare, legea „cu privire la asigurarea funcționării limbii ucrainene ca limbă de stat”, care aduce atingere gravă identității celor 600.000 de români din Ucraina.
Practic, de acum, elevii vor fi obli­gați să învețe în limba ucraineană, ziarele românești - și așa extrem de puține - vor dispărea sau vor deveni bilingve, toate manifestările cultu­rale vor trebui să se desfășoare în limba ucraineană, astfel că poeziile lui Eminescu sau Imnul României vor trebui traduse și, mai mult, numele cetățenilor sau a localităților vor trebuie scrise neapărat în ucrai­neană. Cu alte cuvinte, Ion va deve­ni Джон, Maramureș - Марамуреш, iar România - Румунія.

În primul rând, Legea impune ca limba ucraineană să devină obligatorie în instituțiile de învățământ preșcolar, extrașcolar și în institu­­țiile de învățământ superior. Toto­dată, în ciclul primar și grădinițe este permisă studierea în paralel a limbilor minorităților naționale (prin crearea unor clase sau grupuri separate), cu excepția universităților. Învățământul în universități ar trebui să se desfășoare exclusiv în limba ucraineană, dar este permisă preda­rea uneia sau mai multor discipline în una din limbile oficiale ale UE. Popoarelor băștinașe din Ucraina le este garantat dreptul la învățământ în limba maternă. Dar, în ciuda numeroaselor demersuri, românii nu sunt recunoscuți ca și popor băști­naș. Legea nu mențio­nează lista exhaustivă a acestor popoare indigene, cu excepția tătarilor din Cri­meea care sunt menționați separat.

O grea lovitură pentru etnicii români din Ucraina este articolul 21 al proiectului de lege privind limba ucraineană, care prevede editarea presei scrise doar în limba de stat. Dacă redacțiile doresc să editeze ziarul sau revista în altă limbă, ei trebuie să traducă integral conținutul articolelor în limba de stat. Așadar, în cel mai bun caz, presa româ­nească scrisă va deveni bilingvă. Art. 21 prevede: „Toate versiunile lingvistice trebuie să apară sub același nume, să corespundă con­ținutul, volumul și modalitatea de tipar, edițiile trebuie să aibă aceeași numerotație și să fie tipărite în aceeași zi”.
Dacă redacția își dorește să editeze un ziar în limba română integral, de exemplu, aceasta va trebui să garanteze editarea unui ziar cu același nume, dar tradus integral în limba ucraineană, care va putea fi abonat sau cumpărat. În același timp, toate cheltuielile de traducere și de tipar vor fi pe seama editorilor, în caz contrar va fi retrasă licența. Art. 21 prevede, de asemenea, că „în zona distribuirii unui organ de presă trebuie să fie distribuită aceeași ediție în limba ucraineană”.

Vor avea de suferit și editurile, care vor fi obligate să scoată cărți în limba ucraineană în proporție de cel puțin 50% pe parcursul unui an. Însă, legislatorul face unele excepții pentru librăriile și editurile care distribuie cărți în una din limbile oficiale UE, ceea ce nu se referă și la presă.

Proiectul de lege se referă și la anunțuri (afișe) stradale. Acestea trebuie să fie amplasate în formă scrisă doar în limba ucraineană sau în limba ucraineană cu traducere în limba română/altă limbă. Așadar, un primar nu poate pune un anunț la intrarea în primărie doar în limba română, ci în două limbi concomitent sau doar în limba de stat.
După intrarea în vigoare a legii, întregul personal din domeniul serviciilor (comerţ, sănătate etc.) din regiunile de vieţuire compactă şi majoritară a minorităţii autohtone româneşti din Ucraina va trebui să treacă la utilizarea limbii ucrainene în raport cu clienţii lor neucraineni.
De asemenea, legea privind limba ucraineană obligă ca toate evenimentele culturale să aibă loc în mod obligatoriu în limba de stat. Spectacolele teatrale în alte limbi vor trebui să fie însoțite de subtitrări în limba ucraineană. De asemenea, evenimentele publice (simpozioane, mese rotunde etc.) pot avea loc doar în limba ucraineană sau engleză. Articolul 36 al legii prevede că numele şi prenumele cetăţenilor ucraineni vor fi scrise doar în limba de stat, „potrivit regulilor de ortografiere ucraineană”. Este interzisă tradu­cerea în alte limbi a numelor locali­tăţilor şi a instituţiilor de stat. Această prevedere afectează direct scrierea numelor localităţilor, inclusiv a celor locuite de minorităţi. Românii din Ucraina vor fi astfel lipsiţi de dreptul de a păstra numele localităţii lor în limba maternă.
Nerespectarea cerințelor legislației lingvistice se va pedepsi cu amenzi usturătoare. De exemplu, funcțio­na­rii publici care vor fi găsiți vinovați de neglijarea limbii ucrainene, vor fi sancţionaţi cu amenzi cuprinse între 3.400-6.800 grivne. Regula se referă și la mediile de informare tipărite, care dacă nu vor avea dublaj ucrai­nean, vor fi amendate cu suma de 6.800-8.500 grivne (aproximativ 220-300 de Euro).

Încercările de a introduce bilingvismul sau multilingvismul în Ucraina (sau de a acorda statut oficial oricărei alte limbi la nivel național sau într-o anumită regiune) vor fi calificate ca tentative de răsturnare a ordinii constituționale și vor fi pedepsite cu până la 10 ani de închisoare, potrivit articolului 109 al Codului Penal. Acest lucru se întâm­plă într-o ţară în care minorităţile naţionale constituie între 7 şi 10 mi­lioane de persoane. Dintre ei, circa jumătate de milion sunt români care locuiesc de sute de ani în propriile lor localităţi, cele mai multe anexate de URSS în 1940, provizoriu, şi definitiv în 1944.

Potrivit agenţiei de presă Bukpress, autorii proiectului de lege privind limba ucraineană au exclus din text o prevedere importantă pentru mino­ri­tăţile naţionale şi anume următorul aliniat: „Statutul limbii ucrainene ca limbă de stat nu poate să fie un temei pentru încălcarea drepturilor lingvistice sau ale necesităţilor lingvistice ale persoanelor aparţinând minori­tăţilor naţionale”. Acest articol de mare importanţă pentru românii din Ucraina este considerat de autorii proiectului de lege fiind unul inutil şi speculativ, subliniază agenţia de presă a etnicilor români din Cer­năuţi. Pentru apărarea limbii ucrai­nene, legislatorul de la Kiev propune numirea de către Cabinetul de Miniștri al Ucrainei a unui Împuternicit pentru Apărarea Limbii de Stat. Este propusă crearea Comisiei Naționale pentru Standardele Limbii de Stat, care va verifica nivelul de cunoaștere a limbii ucrainene mai ales în cazul persoanelor care vor să obțină cetățenia ucraineană, dețin funcții de stat sau lucrează în instituțiile finanțate de stat. Comisia este un organ colegial.
În urma verificării cunoașterii limbii ucrainene, Centrul de Limba Ucrai­neană va elibera un Certificat de Stat fără perioadă de valabilitate. Persoanele care ocupă funcții în insti­tuțiile de stat vor trece obligatoriu un examen de cunoaștere a limbii ucrainene.

Legea a fost adoptată în prima lectură de anul trecut din octombrie, iar în luna februarie a acestui an a început dezbaterea parlamentară în urma căreia a fost adoptată forma finală a legii. La această lege, depu­taţii au depus peste două mii de amendamente. Potrivit UNIAN, pentru ca legea să fie adoptată era nevoie de 226 de voturi (parlamentul ucrainean are 450 de membri). În Joia Mare, 278 de deputaţi au votat pentru adoptarea legii. Printre cei care au susţinut adoptarea actului normativ se află şi partidul preşe­dintelui Petro Poroşenko, cu 106 deputaţi. Preşedintele parlamentului, Andri Parubi a declarat că Poro­­şenko a promis că va semna legea înainte să-și încheie mandatul de preşedinte. Adoptarea legii a fost salutată cu îndelungi aplauze de către deputaţi, care s-au ridicat în picioare şi au strigat: Glorie Ucrainei, glorie eroilor!, după care au cântat imnul naţional.

„Toate versiunile lingvistice trebuie să apară sub același nume, să corespundă con­ținutul, volumul și modalitatea de tipar, edițiile trebuie să aibă aceeași numerotație și să fie tipărite în aceeași zi”.
Art. 21