Gânduri despre o carte scrisă cu suflet - Incursiuni subiective în artele vizuale - Liviu Suhar

Profesor universitar dr. Nicolae Suciu

Pictorul Liviu Suhar își dră­muiește „caratele” timpului între șevalet și masa de scris, gestul domniei sale fiind cu atât mai necesar, azi, cu cât „hidosul” și mercantilismul lumii contemporane acapa­rează încet, încet, politici, conștiințe, domenii socio-economice și culturale. Cu ani în urmă, în atelierul domniei sale, la Iași, când primeam cu bucurie (și „dedicație”) voluminoasa teză de docto­rat a domniei sale, despre „Natura Moartă” (studiu de caz „Natura Moartă” din colecția Muzeului de Artă din Iași) îmi vorbea despre utilitatea, necesitatea cercetării teoretice în domeniul artelor vizuale, și îmi mărturisea atunci, că cercetările doctorale întreprinse după anul 2000 în acest domeniu, înlocuiesc treptat studiile științifice ce apăreau în Editura Meridiane (desființată).
Mă fascinează și îmi dă un nimb de speranță, proverbul arab pe care l-am citit cu ceva timp în urmă: „Un copil năvălește în casă și îi spune îngrijorat tatălui că vecinii lor descarcă arme. Tatăl nu are nici o reacție. A doua zi copilul năvălește din nou și îl anunță disperat pe tatăl său, că vecinii descarcă arme; tatăl nu are din nou nici o reacție. La ­insi­stențele îngrijorătoare ale copilului, tatăl îi răspunde: Să fii îngrijorat atunci când vecinii vor descărca cărți în loc de arme.”
Asociez aceste gânduri de mărturisirea lui Dostoievski că „frumusețea va salva lumea” evocată în cuvântul filosofului și profesorului universitar Nicu Gavriluță, în cuvintele scrise la începutul cărții „Pledoaria lui Liviu Suhar pentru artă ca soterologie”: „Noua carte a pictorului și profesorului Liviu Suhar este, peste timp, o ingenioasă pledoarie pentru „mân­tuirea” lumii noastre prin frumu­sețea estetică. Liviu Suhar ne propune o carte despre credința sa în „arta ca valoare soteriologică”. Mărturie stă importanța specială pe care o dă fiecărei incursiuni solitare (uneori repetată) în marile muzee ale lumii moderne. Întâlnirile cu pictori iluștri și ale lor capodopere sunt parcă asumate destinal de Liviu Suhar.”
Ne întâlnim astfel cu capodopere ale artei universale, cu artiști care au „jalonat” evoluția și destinul frumosului în cultura și civilizația europeană prin periplul autorului în muzeele de la Roma, Florența, Veneția, Madrid, într-un altfel de discurs, decât cel pe care l-am învățat la istoria artei în anii de studii. Este un discurs al „făuritorului și cunoscătorului meșteșugului” și tainelor picturii în dialog cu semantica limbajului vizual și morfologia elementelor de limbaj plastic, izvorât din conștiința desă­vâr­șirii artistice a celui care a îmbrățișat frumosul drum al artei. Studiile de caz asupra capodoperelor lui Michelangelo, Rafael Sanzio, Carravaggio, Fra Angelico, Sandro Botticelli, Tizian, Paolo Vero­nese, El Greco, Francisco Goya, constituie „analize detaliate despre ”măiestria pictorilor”, arta dozajului optim între lumină și culoare, fericita îmbinare dintre clasic și modern descoperirea perspectivei ca soluție pentru a treia dimensiune în pictură etc.”
Parcurgerea cărții este captivantă și devine un dialog în timp cu artiști contemporani, personalități ale artei ro­mânești a căror creație a fost în­deaproape cunoscută despre simpozioane de creație, inițiate și găzduite de către domnia sa. Este o radiografie panoramată a artelor plastice româ­nești, utilă și necesară în lipsa unor publicații de specialitate devenită, așadar, un su­port de informare, cu­noaș­tere și analiză nu numai de către studenții facultăților de artă , dar și pentru doctoranzi și oameni de cultură din societatea con­temporană.
Pe lângă artiști consacrați, Aurel Bă­ieșu, Ilie Boca, Ștefan Câlția, Ioachim Nica, Gyorgyi Simon, Dumitru Căi­leanu, Xenia și Leon Vreme, ce acoperă întreg teritoriul geografic al României din Moldova, Transilvania, Banat, Crișana, domnia sa într-un gest de „reverență” pentru foștii discipoli, reflectează îndelung asupra universului artistic al pictorului Mihai Pamfil, Serge Vasilendiuc, precum și asupra creațiilor participanților la edițiile Simpozionului Internațional de Desen și Pictură - Particularități imagistice, Iacobeni, întreprinse și organizate de asociația „Artă și Educație Liviu Suhar”, Cornel Ailincăi, Valentin Sava, Constantin Ca­tar­giu, Atena Simio­nescu, Ilie Simionescu, Ștefan Potop, Ovadiuc Anamaria, Da­cian Andoni, Neculai Moroșan, Ni­colae Suciu etc.

Trebuie să mărturisesc că am descoperit cu bucurie în această carte, pagini care se referă la creațiile picturale pe care le-am realizat în cele două ediții, ca participant la aceste simpozioane de la Iacobeni, mențio­nate de autor: „Prin cele câteva picturi, Nicolae Suciu a reușit să creeze un ciclu imagistic des­pre atmosfera caracteristică, pentru localitatea Ia­cobeni, alegând subiectele potrivite prin care sunt relevate particu­laritățile locului. Titlurile tablourilor vorbesc de la sine – „Valea Fierului”, „Gospo­dărie la Iacobeni”, „Vatra din Dorna”, „Între alb și negru”, „Structuri” sau „Poveste din podul casei (pictorului Liviu Suhar)”.
 

Pictorul Valentin Sava (Directorul Școlii Doctorale de la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași) concluzionează obiectiv, în finalul cuvântului înainte ce prefațează această carte:

„Între culoare și cuvânt, Liviu Suhar reușește să le supună pe amândouă deopotrivă, sub aripa protectoare a speranței și a rigorii creative. De aceea și în acest ultim volum, la fel ca în cuprinsul cărților sale apărute anterior, Liviu Suhar, asemenea creației sale picturale, se destăinuie firesc și lesne deslușindu-ne într-un timp oprit și apoi derulat dinamic din interior în afară, fără resemnare”.