Farfuria decorativă supradimensionată - capodoperă a olarului Cornel Sitar -

Etnolog Ecaterina Janeta Ciocan
Muzeograf Oana Teremtuș
Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș

Îl avem aici ca exemplu pe olarul Cornel Sitar, un distins meșter popular care, prin inteligența, creativitatea, originalitatea și simțul estetic specific familiei din care provine, a reușit să ducă ceramica tradițională la rang de artă. Astăzi, multe din piesele lui sunt parte din colecții private sau muzeale, de aici și de dincolo de granițe, iar recunoașterea și valoarea pe care acest OM le-a primit pentru ceea ce a plămădit o viață întreagă rămân mărturie în timp pentru generațiile ce-l urmează.  Având o experiență importantă, încă din copilărie, în domeniul lucrului cu lutul, dar și datorită cunoștințelor teoretice dobândite ca absolvent al unei facultăți tehnice și, fiind, în același timp, un om doritor de a cunoaște istoria meșteșugului pe care-l practica, Cornel Sitar a reușit ca, prin operele sale, să se impună drept unul dintre cei mai buni olari din Baia Mare. Nu ne miră acum că vasele lucrate de el se regăsesc în multe case din România, în diferite colțuri ale planetei și, mai ales, în colecții muzeale care au selectat cele mai bune piese la târgurile de artă populară organizate de către toate marile muzee.

Obiectul cu poveste al lunii mai este, așadar, o farfurie decorativă realizată de acest om deosebit, care, de curând, a trecut în lumea fără dor, olarul Cornel Sitar.
Realizată în anul 2013, este una din piesele la care domnia sa ținea foarte mult, pentru că este o piesă la care, ne mărturisea atunci când a donat-o muzeului nostru, a lucrat foarte mult timp. Doar pentru a realiza decorul a pus cornul de peste două mii de ori pe vas.
Farfuria pe care o prezentăm ca exponat al lunii excelează nu numai prin decor, ci și prin dimensiuni. Ea are un diametru de 47,5 cm la gură, iar baza măsoară 24,5 cm, având o formă tronconică aplatizată. Dimensiunile și forma amintesc de farfuria mare, formă cerută la examenul pe care o calfă trebuia să-l susțină pentru obținerea titlului de meșter, ceea ce ne indică faptul că olarul care lucra o astfel de farfurie trebuia să cunoască perfect tehnicile de lucru. Piesa, adaptată cerințelor secolului al XXI-lea, este una care se încadrează în tipologia vaselor cu rol decorativ, dar se poate spune că această farfurie avea și rol de uz în casa modernă, îndeosebi în zilele de sărbătoare, când, pe astfel de farfurii, se așezau copturile. Regăsim printre elementele decorative ale piesei toate motivele folosite de olarii băimăreni. Astfel, din centrul farfuriei „ne zâmbește” un soare străjuit de motivul pomului vieții, redat sub forma unei flori de lalea și a florii-soarelui, ambele  prinse parcă în hora satului. Pe bordura vasului, elementele din pătratele care se succed, în număr de șapte, număr cu conotații divine, ne duc în același timp cu gândul la parcelele de pământ lucrate de țărani. Acestea sunt așezate într-o succesiune cu floarea, ca reprezentare a pomului vieții, prinse din nou în horă, în jurul soarelui dătător de viață.
Farfuriile, ca obiecte realizate de olari, au suscitat pentru cercetătorii culturii populare un interes aparte. Olarii lucrau în primul rând pentru a-și vinde produsele, dar în același timp ei trebuiau să satisfacă gusturile unei palete largi de cumpărători. În Baia Mare, olarii lucrau pentru o populație urbană, bogată sau săracă, dar și pentru populația rurală din jurul orașului, fiecare dorind s[-şi înfrumuseţeze interiorul dup[ gustul său. Din acest motiv, aceştia şi-au exploatat talentul şi imaginaţia la maximum, noi, azi, bucurându-ne de obiecte cu valoare artistică deosebită.

Etapele realizării unui astfel de vas presupuneau diverse procese: curățarea lutului, fie în stare uscată a acestuia, fie în stare umedă, a doua variantă fiind cea preferată în Baia Mare. După macerarea lutului, se realizau suluri ce urmau a fi tăiate în felii subțiri, pe care ulterior le curățau de impurități. Apoi, lutul era măcinat cu valțul sau cu moara cu bile, după care se realiza ultima frământare a acestuia înainte de a fi dat în lucru la roată. După ce lutul era modelat pentru a lua forma unui vas, acesta era luat cu grijă de pe roată și se turna peste acesta angoba, care avea rol de suport pentru decor. Angoba era obținută din caolin, care se găsea din belșug pe aproape toate dealurile Băii Mari. Prin folosirea angobei, vasele căpătau culoarea albă, iar dacă se dorea colorarea acestuia, se adăugau oxizi de cupru, mangan, antimotrioxid și cobalt, fiecare dintre amestecuri conducând la obținerea diferitelor culori. Apoi, vasul era trecut prin prima ardere, după care se realiza la roată, folosind diferite tehnici, ornamentarea acestuia. Se obișnuia pictarea cu cornul, una dintre cele mai răspândite tehnici din țara noastră. După ce se finaliza și această etapă, vasul era trecut prin a doua ardere, pentru a căpăta culoarea finală.
Colecția de ceramică a Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară se bucură de un număr impresionant de piese realizate de Cornel Sitar și familia lui, constând în oale de diferite tipuri și capacități, farfurii, blide, căni pentru apă și vin, țuică, servicii de cafea, vase pentru flori de exterior și de interior.

Munca neobosită a olarului Cornel Sitar este astăzi continuată de ceilalți membri ai familiei Sitar, care, din dorința de a promova ceramica tradițională, continuă să plămădească și să transmită înflăcărata pasiune pentru forme și motive celor care iubesc această artă.

In Memoriam

Din anul 1977, Cornel Sitar a participat la toate târgurile din țară, organizate la Sibiu, Horezu, Iași, Cluj-Napoca, Suceava, Rădăuți, București, Deva, Oradea și Baia Mare, în unele dintre aceste orașe chiar organizând expoziții personale, cum ar fi cele de la Sibiu și Craiova, în cadrul Festivalului „Maria Tănase”, iar premiile pe care le-a obținut sunt impresionante ca număr, dar și ca valoare, fiindu-i astfel recunoscut meritul pe care acesta l-a avut în păstrarea și promovarea tradițiilor și culturii populare românești.
Premii:
CERTIFICAT DE AUTENTICITATE
Centrul pentru menținerea tradițiilor Dolj, 2002

MARELE PREMIU
Târgul „Cucuteni 5000” Iaşi, în anii 1991-1997

PREMIUL „DIMITRIE GUSTI”
Târgul olarilor București, 2009

PREMIUL I
Târgul „Ochiul de păunˮ,  Rădăuţi, 1986

MARELE PREMIU
al Băniei, Craiova, 1998

PREMIU SPECIAL
al Băniei, Craiova, 1999

PREMIUL I
Craiova, 2001

MARELE PREMIU
„Cocoșul de Horezuˮ, Horezu, 1997

PREMIUL I
Târgul „Cucuteni 5000” Iaşi, în anii 1987, 1988, 1993, 1994, 1995, 1998, 2009

MARELE PREMIU
Constantin Colibaba – Târgul de ceramică Ochiul de păun,  Rădăuţi, 1991

PREMIUL SPECIAL
Expoziția națională „Ceramica la sfârșit de mileniu”, Bucureşti, 1998  

PREMIUL I
Târgul olarilor Sibiu 1986; 1988; 1991; 1992; 1996; 1997; 1998; 1999; 2002; 2003; 2005; 2007

PREMIUL „ION DIACONU”
Târgului „Cucuteni 5000”, Iaşi, 1996

PREMIU SPECIAL
Târgul meșterilor populari,
Craiova, 1999

PREMIUL DE ONOARE
„Cocoşul de Horezuˮ, Horezu, 1999  

PREMIUL I
Târgul meșterilor populari, Craiova, 2001

PREMIUL PENTRU MENŢINEREA TRADIŢIILOR AUTENTICE
Târgul olarilor Sibiu, 2001

DIPLOMA „MAESTRU ÎN ARTA CERAMICII TRADIŢIONALE”
Târgul olarilor Cluj-Napoca, 1996, 1997

PREMIUL PENTRU MENŢINEREA TRADIŢIILOR AUTENTICE
Târgul olarilor Sibiu, 1990

PREMIUL PENTRU MENŢINEREA TRADIŢIILOR OLĂRITULUI
Târgul „Cucuteni 5000” Iaşi, 1992
Târguri și expoziții internaționale:
1999 – Congresul internațional de ceramică din SUA
2000 – Târgul internațional de ceramică Klagenfurt, Austria 2000 – Premiul special al juriului
2004 – Festivalul internațional de ceramică Annaberg (Germania) – Premiul III
2006 – Târgul de Crăciun de la Strasbourg
2007 - Expoziția „Apa şi lutul”, organizată la Institutul Cultural Român din Veneția în cadrul manifestărilor Carnavalului Veneţian
2008 - „Expoziția de artă populară românească”, la Centrul Cultural Regal din Iordania
2008 - Reprezentarea României la Târgul Euro 2008 în Bern, Elveţia
2009 – Reprezentarea României la Târgul de la Lyon, Franţa
2010 – Seminar de olărit cu meșterul Cornel Sitar la Muzeul Ashmolean Oxford din Londra, eveniment organizat de către Centrul Cultural Român din Londra şi fundația Rațiu din Marea Britanie
2011 – Reprezentarea României la Festivalul Tamisei, Anglia
Datorită iscusinței sale, olarul băimărean a fost invitat de către Muzeul de Artă și Arheologie Ashmolean din Oxford la expoziția „Lumea pierdută a Europei Vechi”, în anul 2010, unde a susținut un workshop de olărit. Succesul său a fost indubitabil, iar astăzi, unul din cele mai vechi muzee din lume, British Museum, fondat în 1753, deține și expune piese ce poartă amprenta timpului și înțelepciunea meșterului ceramist Cornel Sitar. Lucrările sale au ajuns și în Japonia, în colecțiile personale ale prințului Akishino, dar și în Iordania, în colecția reginei Rania.