Expoziţie dedicată Marelui Război

Vineri, 3 octombrie, la Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş a avut loc vernisajul expoziţiei Rememorând Marele Război 1914-1918, organizat de Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei şi Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş. Din partea muzeului băimărean, de organizarea expoziţiei s-a ocupat muzeograful Marius Câmpeanu.

În anul 2014 s-a împlinit un secol de la izbucnirea Marelui Război, aşa cum a fost numit marele conflict desfăşurat la scară mondială de către contemporanii lui. Dimensiunea mondială a războiului, cei patru ani de suferinţe şi privaţiuni de tot felul, omniprezenţa morţii precum şi numeroasele jertfe omeneşti l-au detaşat în memoria colectivă ca pe un eveniment excepţional care a schimbat destine şi a marcat profund conştiinţele a zeci de milioane de oameni.

În lucrarea sa intitulată Primul război mondial. Controverse, paradoxuri, reinterpretări, Lucian Boia afirmă că prima conflagraţie mondială reprezintă „evenimentul fondator al lumii în care trăim” şi că „puţine episoade ale istoriei rămân atât de adânc ancorate în memoria colectivă”.

Evenimentul a fost comemorat pe întregul mapamond prin diverse manifestări culturale: simpozioane, colocvii, expoziţii. Rememorând Marele Război 1914-1918 este o expoziţie dedicată celor patru ani de luptă, sacrificii, dar şi vieţii cotidiene din perioada primului război mondial.

Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei a comemorat acest eveniment prin organizarea expoziţiei temporare intitulată „Rememorând Marele Război 1914-1918” şi prin publicarea catalogului acestei expoziţii. Organizatorii au urmărit să prezinte marelui public un număr important de bunuri culturale şi istorice, dintre cele mai diverse, care evocă eroismul, suferinţele şi sacrificiile unor generaţii nu atât de îndepărtate, reamintindu-le celor de astăzi că protagoniştii Marelui Război au fost, de fapt, bunicii şi străbunicii noştri.

Expoziţia Rememorând Marele Război 1914-1918 reprezintă o tentativă de a reconstitui o parte din multiplele faţete ale unui eveniment cu impact major asupra societăţii româneşti de pe ambele versante ale Carpaţilor, un moment de turnură în istoria Transilvaniei şi a naţiei române.

Printre numeroasele exponate se numără: insigne şi medalii de război, cărţi poştale ilustrate, diferite obiecte aparţinând soldaţilor, ploşti militare, semne personale de identificare, lopăţele Linemann, baionete, gamele, târnăcop, felinare militare, cărţi militare, buletine ale Ministerului de război din Viena, tablouri propagandistice, brevete militare, diplome de avansare în grad, o uniformă militară din primul război mondial, diferite puşti şi multe fotografii reprezentative pentru ceea ce a însemnat primul război mondial.

„Cum ar fi arătat lumea de azi fără Primul Război Mondial? Cu siguranţă, destul de diferit. Dacă un singur incident precum atentatul de la Sarajevo s-a dovedit capabil să răvăşească istoria, cu atât mai mult sunt de luat în considerare efectele marelui seism care a zguduit din temelii, între 1914 şi 1918, întregul edificiu european.

Nu a fost doar un război; a fost echivalentul unei revoluţii, al unei revoluţii multiple care, într-o formă sau alta, a cuprins întregul continent şi s-a extins, în tot felul de episoade, în perioada interbelică. Singurul precedent comparabil este acela al Revoluţiei franceze, prelungită prin războaiele napoleoniene (care au exportat revoluţia într-o bună parte a continentului); de data aceasta fenomenul «răsturnărilor» a fost încă mai masiv şi mai încărcat de consecinţe. Fusese un război total, un război de mase. Purtând greul războiului, «cei mulţi» înţelegeau acum să beneficieze de avantajele păcii.”

Lucian Boia

O reînviere a trecutului de acum un secol

„Armele, echipamentele, medaliile sau insignele prezentate publicului ne aduc în prezent instrumentarul practic şi simbolic al războiului, tehnica de luptă deţinută de taberele beligerante, dar şi aparatul de propagandă întreţinut de acestea în vederea stimulării sentimentelor de patriotism, loialitate şi mândrie militară, atât de necesare în războiul modern. În egală măsură, cu ajutorul a numeroase documente de genul scrisorilor, cărţilor poştale ilustrate, bonurilor de alimente sau fotografiilor de epocă am urmărit să reînviem în conştiinţa generaţiilor actuale sentimentele profunde sau gesturile cotidiene care i-au animat pe bărbaţii aflaţi pe front ori pe soţiile şi copiii acestora, rămaşi acasă.”

Melinda Mitu