Expoziţie de mărţişoare în Holul Palatului Administrativ Şi Primăriei Dumbrăviţa

 

Mărţişoarele sunt o demonstraţie de ingeniozitate şi imaginaţie a elevilor – coordonaţi de directoarea Mariana Manea şi educatoarea Mihaela Marchiş, dar şi de ceilalţi dascăli ai şcolii. Pentru realizarea acestora, copiii s-au apucat de lucru cu mai bine de o săptămână în urmă şi au folosit hârtie, nasturi, scoici, pânză, mărgele, flori uscate şi diverse decupaje.

Extrem de originale, mărţişoarele constituie o alternativă elegantă la cele din magazine. Materialele au fost achiziţionate de copii printr-o donaţie făcută de UAC Europe, iar fondurile vor fi folosite tot în folosul copiilor, pentru activităţi în cadrul săptămânii „Şcoala altfel”.

 

Funia zilelor, săptămânilor şi lunilor adunate într-un şnur bicolor, simbolizând iarna şi vara, făcută cadou de 1 martie. Acesta este Mărţişorul.

Demult, în negura vremurilor, mărţişorul era împletit din două fire: unul alb şi unul negru. În timp, negrul a fost înlocuit cu roşul. Poate pentru a exprima iubirea sau poate pentru a aminti de anumite sacrificii. Oricum, astăzi, mărţişorul este făcut cadou de 1 martie, de ziua Babei Dochii sau a începutului de An Agrar. La sfârşitul secolului al XIX-lea, mărţişorul era primit de copii, fete şi băieţi, fără deosebire, de la părinţi, în dimineaţa zilei de 1 martie, înainte de răsăritul soarelui. De firul mărţişorului se agăţa o monedă de argint, uneori de aur. Mărţişorul se purta legat la mână sau era prins în piept sau la gât. Se scotea la o sărbătoare importantă a primăverii: Macinici, Florii, Paşte, Armindeni sau la înflorirea unor arbuşti şi pomi fructiferi şi agăţat pe ramurile înflorite. Se credea că purtătorii mărţişorului nu vor fi pârliţi de Soare pe timpul verii, ca vor fi sănătoşi şi frumoşi ca florile, plăcuţi şi drăgăstoşi, bogaţi şi norocoşi, feriţi de boli şi de deochi.

 

 

 

 

 

Trecând de la legende la cea reală, descoperirile arheologice arată că se celebra prima zi a primăverii încă de acum 8000 de ani, pe vremea dacilor simbolurile primăverii fiind confecţionate din timpul iernii, urmând să se poarte după ziua de 1 Martie. Pe atunci, mărţişoarele erau fie nişte pietricele colorate în alb şi roşu, înşirate pe o aţă, fie o monedă (sau mai multe), legate cu fire subţiri de lână, albe şi negre (în unele locuri alb cu roşu). Dacii credeau că mărţişoarele aduceau şi le purtau noroc până când înfloreau copacii.