Exponatul lunii la Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie

 

 

Vasul prezentat aici a ieşit la iveală în groapa 1, împreună cu mai multe vase întregibile, dar şi fragmente de vase toate arse secundar, două vase afumătoare, lemn carbonizat, oase calcinate, oase umane şi animale înhumate, unul dintre vasele depuse în groapă conţinea boabe de grâu carbonizate. Alături de acestea, au fost descoperite mai multe piese de metal: trei brăţări şi 17 inele de buclă de aur, o brăţară şi un inel de buclă de argint, un ac de bronz. Artefactele descoperite aparţin culturii Wietenberg şi datează din epoca mijlocie a bronzului (prima jumătate a mileniului II î.Chr.).

 

Vase asemănătoare ca formă sunt cunoscute în tot arealul de răspândire a acestei culturi arheologice, şi anume Transilvania, însă ceea ce-l individualizează este registrul decorativ. Doar capetele de spirală realizate prin canelare apar şi pe alte vase aparţinând culturii Wietenberg.

 

Registrul decorativ se găseşte în partea superioară a corpului, la baza gâtului şi este compus din patru grupuri de proeminenţe mici, conice, dispuse câte trei; între aceste grupuri se găseşte câte o bandă îngustă realizată din două linii incizate orizontale, spaţiul dintre ele fiind umplut cu mici impresiuni circulare, triunghiulare sau ovale; sub aceasta se află un registru dublu în zig-zag, realizat asemeni benzii înguste menţionate anterior.

În cele 17 câmpuri din partea superioară a liniei în zig-zag, sunt redate mai multe motive: în câmpul 1. probabil dreptunghi dispus oblic, realizat din linii incizate;

2. Motiv în formă de „X”, în partea superioară liniile incizate sunt dublate spre interior, iar spaţiul dintre ele este umplut cu mici impresiuni; câmpul dintre braţele superioare este umplut cu linii scurte incizate, formând haşuri în reţea; probabil şi câmpul din partea inferioară a fost umplut în acelaşi fel;

3 Motiv asemănător literei „X”, dar continuat în partea superioară cu două mici registre umplute cu mici impresiuni, dispuse oblic în jos de la capătul superior al braţelor; câmpul din partea superioară este umplut cu linii scurte, oblice, incizate; în partea din stânga, deasupra braţului oblic, se găsesc câteva linii scurte incizate, tăiate de o linie incizată; 4, 8. Capăt de spirală culcată spre stânga, redată cu ajutorul impresiunilor mici triunghiulare;

5. Motiv în forma literei „X” cu spaţiile din partea superioară şi inferioară dintre braţe haşurate cu linii incizate dispuse orizontal;

6, 7 şi 17. Capăt de spirală culcată spre dreapta realizată din mici impresiuni triunghiulare;

9. Motiv în forma literei „X” cu braţele superioare lungi, iar cu cele inferioare foarte scurte; câmpul dintre cele două braţe superioare este haşurat cu linii incizate, scurte oblice;

10. Motiv asemănător cu motivul 3, dar având în câmpul din partea superioară un şir de mici impresiuni aşezate vertical;

11. Motiv în forma literei „X”, aşezată orizontal cu spaţiile dintre braţele din stânga, respectiv dreapta, haşurate cu linii incizate, scurte, verticale;

12. Câmpul este gol.

13. Motiv în forma literei „X”, aşezată oblic cu spaţiile dintre braţele din stânga, respectiv dreapta, haşurate;

14, 15, 16. Capăt de spirală culcată spre dreapta, realizată prin canelare.

Motivele descrise au fost considerate ca având caracter magic sau, pornind de la asemănările unora dintre ele, cu semne din scrierea din spaţiul egeic (Liniarul A, B şi hieroglifele cretane), cu semne care ar putea aparţine unui sistem de scriere.