Eveniment istoric: Inaugurarea Centrului Cultural-Pastoral „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Sighetu Marmației

Inaugurat în 1 decembrie, reabilitat printr-un proiect demarat în Anul Centenarului Marii Uniri, fostul Palat al Culturii din Sighetu Marmației reprezintă o clădire emblematică pentru identitatea noastră, a maramureșenilor, deoarece simbolizează și unește armonios valorile noastre fundamentale: credință, cultură, istorie și tradiție I De acum, Centrul Cultural-Pastoral „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Sighetu Marmației, inaugurat duminică, 10 iulie, va reprezenta și dovada vie „că se poate”: putem să ne păstrăm identitatea și putem restaura în mod exemplar clădirile monument istoric. Mai ales dacă vorbim despre cel mai serios chivernisitor public: Biserica Ortodoxă Română.

În timp ce multe monumente istorice se transformă în mormane de moloz, din cauza indolenței și nepăsării, sau sunt cumpărate pe bandă rulantă de statul ungar, pentru că statul român nu e interesat să-și exercite dreptul de preemțiune, la Sighetu Marmației s-a produs o adevărată minune: o clădire monument istoric, fostul Palat al Culturii, a fost reabilitat exemplar printr-un proiect cu finanțare europeană, de către Episcopia Ortodoxă a Mara­mureșului și Sătmarului și redat comunității, cu destinația de Centrul Cultural-Pastoral „Sfântul Iosif Mărturisitorul”.
Practic, Biserica Ortodoxă Ro­mână a demonstrat încă o dată că este cea mai reprezentativă insti­tuție româ­nească și cel mai bun chivernisitor public. Așa cum, de-a lungul vremurilor tumultuoase din istorie, școala și cultura ro­mânească s-au mutat în pridvorul bisericilor, iată că și astăzi, în vremurile grele pe care le trăim, Bi­serica Ortodoxă Română își asumă rolul de promotor al culturii, identității și educației românești.
De aceea, evenimentul care a avut loc duminică, 10 iulie, a fost unul cu adevărat istoric în Episcopia Mara­mureșului şi Sătmarului: inaugurarea Centrului Cultural-Pastoral „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Sighetu Marmației, la care au parti­ci­pat Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului şi Săt­marului, Preasfinţitul Părinte Timotei Sătmăreanul, Arhiereu-Vicar, Permanența Eparhială, protoiereii din Eparhie, un mare număr de preoți, personalități culturale muni­ci­pale şi din cele două județe, Mara­mureș şi Satu Mare, care compun Eparhia şi foarte mulți credincioși.
Povestea acestei clădiri impresio­nante este una tumultuoasă. Lu­crările de construcție au început în 1912 şi în 1913, deci în timp record au fost terminate. Este vorba de o construcție cu parter şi două etaje, fără spații subterane, concepută de arhitectul Sándy Gyula (1868-1953), a cărei inaugurare a avut loc la 1 decembrie 1913, panglica inaugurală fiind tăiată de noul comite suprem al Maramureșului, Vasile Negrea. După izbucnirea Primului Război Mondial, clădirea este rechizi­ționată de diferitele armate care trec prin oraș, dar scapă de distrugeri. După 1918, chiar din primii ani ai administrației româ­nești, s-a pus problema proprietății clădirii. În primăvara anului 1919, clădirea Palatului Culturii este preluată formal şi dată în grija unui comitet administrativ. La 4 februarie 1938, alături de hotelurile „Co­roana” şi „Central”, 300 ha de pă­dure şi alte bunuri şi bani, Palatul Culturii este dăruit Episcopiei Ma­ramureșului, printr-un document semnat de Octavian Goga şi Armand Călinescu şi supervizat şi aprobat de regele Carol II, „pe vecie”, după cum spunea la inaugurare Preasfințitul Părinte Episcop Iustin. Preluarea oficială a fost făcută cu fast în zilele de 16-18 aprilie 1938, cu serbări de inaugurare şi sfințire organizate de preotul Ioan Vasca (1892-1964) şi Episcopul dr. Vasile Stan (1875-1945), Arhiereu-Vicar, ales Prim-Epis­cop al Episcopiei Ma­ra­mureșului, reînființată cu pu­țin timp înainte. În anii comunismului, când clădirea a fost națio­nalizată, ca toate proprietățile parti­culare din România, devenind „bun al întregului popor”, deci a nimănui, interesul pentru o clădire burgheză a devenit tot mai mic, ba chiar deloc, cel mult, „poporul”, noul proprietar, limitându-se doar la zugrăvirea lui cu var alb, vreo 7-10 straturi de zugrăveală fiind desco­perite, ceea ce a dus la o degradare fizică produsă în cei 45 de ani de comunism, dublată de un dezinteres față de Palatul Cultural, cum se numea şi pe vremea comuniștilor.
Firește, cu acte de proprietate în regulă, retrocedată, Episcopia Orto­doxă Română a Mara­mu­reșului şi Sătmarului, instituție cu foarte multă responsabilitate față de tot ce este sfânt şi în proprietate, a început, în 2016, studiile de specialitate în ve­derea realizării unui proiect de rea­bilitare cu fonduri europene cu destinația Centrul Cultural-Pastoral „Sfântul Iosif Mărturisitorul”. Vorbim de o clă­dire trecută în lista monu­mentelor istorice ale Ministerului Culturii şi Cultelor, Institutul Na­țional al Monumentelor Istorice.

Centrul Cultural-Pastoral „Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul” este al doilea cel mai important edificiu, după Palatul Patriarhiei, în care a fost promovat un proiect de reabilitare a unei construcții culturale de o asemenea anvergură, iar ca sumă accesată pentru proiect și aceasta este a doua ca valoare după Palatul Patriarhiei din Dealul Mitropoliei.
Astfel, Episcopia Ortodoxă Ro­mână a Maramureșului și Sătma­rului, prin atenta supraveghere și purtare de grijă a Preasfințitului Părinte Episcop Iustin, a dus la bun sfârșit acest proiect fabulos, realizat acum integral şi cu o mare calitate a execuției, care a scos la iveală, prin grija lui Dumnezeu, lucruri de mare valoare, acum reabilitate şi conservate, care fac cinste tuturor celor implicați în acest demers. Deci, patrimoniul cultural al municipiului Sighetu Marmaţiei, al judeţului Maramureş, al Transilvaniei şi al ţării s-a îm­bogățit cu o clădire de mare valoare, o bijuterie arhitecturală, în care s-a folosit, în Transilvania, după cum spunea dr. Teodor Ardelean, în cuvântul la inaugurare, pentru prima dată beton în edificarea unei clădiri, şi din acest punct de vedere fiind importantă, a cărei destinaţie rămâne eminamente culturală.  

Festivitățile inaugurale au început încă de dimineaţă. De la ora 9.00, s-a săvârșit Sfânta şi Dumne­zeiasca Liturghie, în Catedrala municipală „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din apropierea Centrului Cultural, al cărei paroh este directorul Centrului, Pr. Dan Ioan Sidău, prezent mereu pe şantier în timpul lucrărilor.
Soborul a fost alcătuit din Arhim. dr. Casian Filip, consilier eparhial social-filantropic şi misionar şi mare ecleziarh al Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” din Baia Mare, Arhim. dr. Macarie Motogna, exar­hul mănăstirilor şi schiturilor şi starețul Mănăstirii Rohia, Pr. dr. Vasile Augustin, vicar administrativ, Pr. Adrian Mihali, consilier eparhial administrativ, Pr. Ioan Bota, de la Episcopia din Oradea, maramureșean de origine, Pr. Ionuţ Todorca, consilier cultural, Pr. Andrei Emil Pop, inspector eparhial, Pr. Vasile Aurel Pop, protopop de Sighet, Pr. Fabian Coroian, protopopul de Baia Mare, Pr. dr. Florin Stan, protopopul de Lăpuş, Pr. drd. Marcel Malanca, protopopul de Oaş, Pr. Andrei Gavriş, contabil-şef, Pr. Mihai Oprişan, coslujitor, Arhid. Teodosie Bud, consilier eparhial economic, Arhid. Vlad Verdeş, inspector eparhial pentru catehizarea tineretului, Arhid. Lucian Burnar, secretar eparhial, Arhid. dr. Nifon Motogna, administratorul Catedralei Episcopale „Sfânta Treime”, Arhid. Gherasim Nap, şeful de cabinet al Arhiereului-Vicar, Arhid. Dumitru Botiş, inspector social, Arhid. prof. drd. Adrian Dobreanu, Diac. Ioan Onuţ Păcurar.
Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Corala „Arhanghelii” a Episcopiei Maramureşului şi Săt­marului, dirijată de Pr. dr. Petrică Covaciu.
În cuvântul de învățătură, Prea­sfin­țitul Părinte Timotei Sătmăreanul s-a referit la învățăturile duhov­nicești pe care le desprindem din Evanghelia duminicii despre vindecarea slugii sutaşului.
La încheierea Sfintei Liturghii, cei doi Ierarhi au primit în dar câte o icoană cu Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavriil, pictată pe sticlă.

Întreg soborul şi credincioșii s-au deplasat, după Sfânta Liturghie, pe jos, la Centrul Cultural-Pastoral „Sfântul Iosif Mărturisitorul”, pentru festivitățile de inaugurare, care au început cu tăierea panglicii inaugurale, urmată de rugăciunile arhierești de binecuvântare, după care sutele de credincioși au vizitat edificiul, cele opt expoziții de artă şi celelalte spații, printre care sala de conferințe, cu săli de traduceri simultane în mai multe limbi, sala multifuncțională „Episcop dr. Vasile Stan”, fostă capelă a Palatului, în care a fost susținut primul concert după reabilitare, de către Corala „Arhanghelii”, dirijată de Pr. dr. Petrică Covaciu, urmată de cuvintele celor implicați în reabilitare şi ale oficialităților, moderate de Pr. dr. Bogdan Gavra, care, alături de Preasfințitul Părinte Episcop Iustin, sunt singurii care au mai rămas în proiect din cei care l-au susținut din cap în coadă, de la concept până la realizarea şi inaugurarea obiectivului.

Au vorbit în fața sălii arhipline dr. Ioan Marchiş, directorul Direcției de Cultură Maramureș, care a transmis cuvântul ministrului culturii, Lucian Romaşcanu, Enikö-Erzsébet Krizsa­novszki, care a transmis mesajul prefectului Rudolf Stauder, Claudia Breban, administrator public la Consiliul Judeţean Maramureş, Vasile Mol­dovan, primarul municipiului Sighetu Marmaţiei, ing. Mircea Leţiu, antreprenorul general, care a prezentat datele tehnice ale proiectului, etapele constructive şi mate­rialele întrebuințate, Teodora Necula, proiectantul restaurării picturii, de­putatul Adrian Cozma, desemnat membru în Adunarea Națională Bisericească, deputatul Gabriel Valer Zetea, desemnat membru în Adunarea Națională Bisericească, dr. Teodor Ardelean, directorul Bi­bliotecii Judeţene „Petre Dulfu” din Baia Mare, şi, desigur Pr. dr. Bogdan Gavra.

În încheiere, a luat cuvântul Preasfințitul Părinte Episcop Iustin, inițiatorul proiectului, dinamizatorul şi urmăritorul lui în toate fazele realizării, cel care s-a consultat cu specialiștii şi a avizat soluțiile cele mai bune şi fiabile, care a fost de nenumărate ori pe șantier, ca nimic să nu-i scape şi să fie convins că este bine ce se face. Şi a reușit pe deplin.
„La 110 ani de la edificarea acestei clădiri, cu dimensiuni de palat şi cu aspect arhitectural de excepție, şi la 84 de ani de la dăruirea lui, prin decret, contrasemnat de Regele Carol II, după o istorie mult pătimitoare, după ce a fost Palat Episcopal din 1937 până în 1948, apoi naționalizat de regimul nou instalat, de regimul comunist, până în 1990, iată că, după multe demersuri, având documente de proprietate, Episcopia Ortodoxă Română a Maramureșului şi Sătmarului a primit Palatul prin procedura de retrocedare şi a promovat un proiect deosebit, în valoare de peste 4,5 milioane de euro, redându-i o nouă față, a spus Preasfințitul Părinte Episcop Iustin. Aici au existat mai multe instituții publice ale orașului, dar care şi-au găsit alte locații, Palatul devenind exclusiv cultural de acum înainte. Se şi numește, de altfel, Centrul Cultural-Pastoral «Sfântul Iosif Mărtu­risitorul», a fost pus sub protecția şi patronajul Sfântului Ierarh Iosif Mărturi­sitorul, pentru că este repre­zentativ pentru Episcopia noastră. Va fi aici amenajată o întreagă structură culturală, care va conține săli cu expoziții de icoane, iconografia noastră sacră din Maramureș, carte veche şi foarte veche, vor fi săli de expoziții de tablouri, de picturi, pictură modernă, pictură pe icoane, vor fi expoziții de foto­grafie, vor fi reuniuni culturale, pentru că una din săli se numește «Sala Episcop dr. Vasile Stan», sala festivă, care corespunde, din toate punctele de vedere, ca să fie organizate semi­narii şi seri culturale naționale şi internaționale. Mulțumim Bunului Dumnezeu, Care ne-a ajutat ca, din 2016, de când am făcut demersurile ca să promovăm acest proiect, iată s-a finalizat, iar astăzi, într-o solemnitate deosebită, după Sfânta Li­tur­ghie, săvârșită în Catedrala «Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavriil», cum se cuvine noi să-I aducem mulțu­mire lui Dumnezeu prin Euharistie, adică prin Litur­ghie, împreună cu Preasfințitul Timotei Sătmăreanul, iată-ne, împreună cu autoritățile, am tăiat panglica şi am inaugurat, propriu-zis, Palatul Cultural în chip so­lemn, de acum înainte fiind des­chis publicului din Sighetu Marmației, publicului din județ, fiind deschis activităților culturale. Va fi o em­blemă pentru municipiul Si­ghetu Marmației, pentru județul Mara­mureș, pus sub chiver­nisirea Episcopiei Maramureșului şi Sătmarului şi a Bisericii Ortodoxe Române, care l-a înnobilat, care l-a transformat într-adevăr într-un palat voievodal, într-un palat regal. De altfel, una din sălile de muzeu se şi numește «Sala muzeu Regele Carol al II-lea», la parter sunt menționați regii, mo­narhii Româ­niei, la nivelul al doilea sunt Ie­rarhii Maramureșului şi nivelul III este consacrat oamenilor de cultură. A fost gândit foarte armonios şi frumos de către specia­liștii care au elaborat proiectul şi mulțumim Bunului Dumnezeu, Sfântului Iosif Mărturisitorul că ne-a inspirat şi care ne patronează şi ne ocrotește Episcopia Maramu­reșului şi Sătmarului şi, de ce nu, Înaltului Părinte Arhiepiscop Justi­nian, care suntem siguri că ne ve­ghează. De fapt, una din sălile Palatului este consacrată şi Înaltului Părinte Arhiepiscop Justinian”, a spus Întâi­stătătorul Episcopiei Mara­­mureșului şi Sătmarului.

Festivitățile au continuat cu înmânarea distincțiilor pentru cei implicați în realizarea proiectului. Ing. Mircea Leţiu, antreprenor gene­ral a fost distins cu Ordinul „Sfântul Ierarh Iosif Mărturi­sitorul”, Gabriel Solomon, pictor bisericesc, a primit Ordinul „Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul”, restauratorul Mihai Covaci a primit Ordinul „Justinian Arhie­pis­copul”, economista Violeta Augustin a fost distinsă cu Ordinul „Justinian Arhiepiscopul”, ing. Mirel Leţiu, constructor, a fost distins cu Ordinul Cultural „Nicolae Steinhardt”, la fel ca ofiţerul de proiect Florin Feher, primarul Vasile Moldovan și fostul primar Eugenia Godja, consultanţii Maria Turtureanu, Rodica Lazariciu, di­riginţii de şantier: ing. Ioan Costin, Ing. Mircea Drăgan, ing. Sanda Cirţiu, Arhitecţii Guttmann Szobolcs şi Kulcsar Andracz au primit Medalia Culturală „Nicolae Steinhardt”. De asemenea, 20 de persoane implicate în proiect au fost răsplătite cu Medalia Cultu­rală „Nicolae Steinhardt”.

În concluzie, în 10 iulie, s-au adunat din nou la Palat, ca în jurul inimii, credincioși din întreg Mara­mureș, la fel ca în celebra pictură a lui Robert Zolopcsuk. De acum, sighetenii și maramureșenii au o clădire pe măsura sufletului, prestigiului și istoriei lor.