Eveniment cultural maramureşean la Cluj-Napoca

Este cazul să subliniem în acest context că Teodor Ardelean este o prezență constantă în presa maramureșeană, susți­nând de vreo opt ani rubrica „Biblioteca de idei” – una dintre cele mai longevive rubrici din presa transilvană. La eveniment au fost prezenți academicieni, profesori universitari, ziariști, oameni de teatru, muzicieni: profesorul universitar Ion Pop, teoretician al avangardei lite­rare, poet, critic și istoric literar, membru corespondent al Academiei Române; profesor universitar emerit Liviu Pop, membru corespondent al Academiei Române; criticul și istoricul de artă Marius Porumb, membru titular al Academiei Române; muzicologul, compozitorul și dirijorul Constantin Rîpă; celebrul artist Dumitru Fărcaș; cunoscutul actor și poet Dorel Vișan; scriitorul, criticul și istoricul literar Constantin Cubleșan; criticul și istori­cul literar Mircea Popa; lingvistul Viorel Hodiș; editorul Vasile George Dâncu, directorul Editurii „Școala Ardeleană”; arhitectul Ionel Vitoc, președintele Fundației „Carpatica”; scriitorul și jurnalistul Eugen Cojocaru; matematicianul Dorel Duca, profesor universitar; profesorul universitar Ilie Rad; ÎPS Andrei, mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului. Despre carte și autor au vorbit: Constantin Cubleșan, Ion Pop, Mircea Popa, ÎPS Andrei, Vasile George Dâncu, Ștefan Vișovan. Intervențiile au scos în evidență calitatea tabletelor publicate de Teodor Ardelean, profunzimea lor ideatică, diversitatea tematică, valoarea moral-estetică și multitudinea de idei pe care autorul le oferă cu generozitate celor care sunt cu adevărat interesați de binele social.

Deschizând evenimentul, moderatoarea Irina Petraș, critic literar, eseistă și traducătoare, președinta Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, a subliniat importanța reîntâlnirii cu Teodor Ardelean, tabletele căruia abordează „cele mai diverse teme de cultură, de viață socială, de viață politică, meditații ș.a.m.d.”.
Constantin Cubleșan, prefațatorul pre­cedentului volum de tablete al lui Teodor Ardelean („Rosturi și... ros­tiri”), apre­ciază implicarea acestuia în gândirea, în proiectarea și construirea Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” din Baia Mare. Cât privește materialele publicate în „GAZETA de Maramu­reș”, Domnia Sa consideră că nu este vorba despre niște simple „articole de serviciu”, ci mai de grabă despre adevărate „eseuri pe diverse teme”, exprimându-și, în același timp, regretul că publicistica unui spirit enciclopedic, cum este Teodor Ardelean, se consumă în paginile unui ziar care nu dispune de o acoperire națională consis­tentă, întrucât se simte lipsa în coti­dianele centrale a unui „comentariu a faptului divers sau a faptului esențial din viața noastră de toate zilele, așa cum îl face Teodor Ardelean”. Vorbitorul întă­rește punctul de vedere al lui Ion Onuc Nemeș, fostul director al Bibliotecii Județene „Astra” din Sibiu, autorul prefeței volumului de față, apreciind că microeseurile lui Teodor Ardelean trebuie citite cu atenție și chiar recitite în momentele de răgaz, întrucât „fiecare articol îl iei, îl citești și apoi meditezi asupra lui, pentru că, de fiecare dată, găsești o idee penetrantă, găsești o atitudine cetățenească” – toate izvorâte din mintea și conștiința unui veritabil patriot. Teodor Ardelean – afirmă în finalul alocuțiunii Domniei Sale Constantin Cubleșan – este un om de stat de mare suprafață, care practică o publicistică foarte necesară în momentul de față, o publicistică de atitudine, o publicistică în care se regăsesc idei majore și soluții la multe dintre problemele cu care se confruntă societatea.

Academicianul Ion Pop, mândru de origi­nea maramureșeană a Domniei Sale și de legăturile de rudenie pe linie maternă cu Petre Dulfu, patronul spiritual al Bibliotecii Județene din Baia Mare, subliniază că este legat sentimental de acest nord de țară, de oamenii și instituțiile lui de cultură. În ceea ce-l privește pe Teodor Ardelean, distinsul academician ne spune că participă „cu plăcere și cu afecțiune la lumea ideilor sale, pentru că este un observator foarte atent al faptului divers, cum se spune, fapt divers pe care noi îl tratăm câteodată superficial, pentru că faptul divers se pierde, în general, în marea de fapte mărunte cotidiene, dar dacă citim o carte cum este cea a lui Teodor Ardelean, ne dăm seama că din asemenea fapte se construiește un mozaic al istoriei noastre trăite, o imagine fragmentară, până la urmă, care se poate aduna într-un întreg a ceea ce înseamnă viața noastră”, iar cele trei cărți de tablete ale lui Teodor Ardelean recompun, într-o structură originală, crâmpeie semnificative din realitatea trăită de Domnia Sa și de noi toți laolaltă. Sunt, așadar, „câțiva ani pe care Teodor Ardelean, i-a sculptat cu o privire extrem de exigentă, fiind foarte atent la tot ce se întâmplă. Cum ziceam, atent, mai ales, la viața culturală, atent la bibliotecă, instituție care este lumea sa, lumea cărților”. Academicianul Ion Pop apreciază tenacitatea cu care Teodor Ardelean se implică în „intensificarea conștiinței românești de peste Prut”, oferind „cărți multe și valoroase acestor locuri, în care încă 80% din cărțile din biblioteci sunt rusești”. Astfel, Teodor Ardelean a creat în Republica Moldova mai multe biblioteci românești, fiind atent la modul „cum cartea românească ajunge acolo, cum este prezentată, difuzată”, având, în același timp, talentul „de a realiza o bună comunicare între publicul care primește aceste cărți și cel care le dăruiește”.

Revenind la carte, academicianul subli­niază că este una de tip mozaic, „o carte care urmărește fluxul faptului cotidian, uneori chiar un eveniment important sau o observație a locului și locurilor în care Teodor Ardelean a ieșit, observație a ceea ce se întâmplă, ca fapt de cultură sau ca întrebare posibilă la ambianța culturală”, important fiind că „Teodor Ardelean, când se-ntreabă asupra lucru­rilor, se întreabă esențial și se întreabă cu o foarte pozitivă atitudine față de faptul acesta, de cultură sau față de faptul civic”. Toate acestea îl îndreptățesc pe academicianul Ion Pop să-i acorde lui Teodor Ardelean atributul de vrednic. „Este într-adevăr un vrednic pentru că este un om implicat, pentru că lumea din jur nu-i este indiferentă, nu-i este indife­rent încotro merge, el vrea să meargă într-o direcție bună și de aceea marchează tot ceea ce i se pare semnificativ și încurajator, subliniez acest cuvânt pentru că sunt foarte multe spirite astăzi, majoritar ne­ga­tive, care critică, critică; însă acest lucru este foarte simplu, toată lumea poate critica și avem o mie și un milion de motive să criticăm, dar trebuie să găsim printre toate acestea și un filon de pozitivitate, de luminozitate, cât de cât, chiar dacă lumina de la capătul tunelului este chiar la capătul tunelului și nu știm exact cât de lung e tunelul”. Distinsul vorbitor îi îndeamnă călduros pe cei prezenți să citească această carte, pentru că este una tonică, în care se regăsesc „numeroase personalități care au ieșit din Baia Mare, dar și din împrejurimi de Maramureș, spre politica mare a țării, spre cultura mare a țării”, căci oriunde Teodor Arde­lean „găsește un român sau un mara­mureșean, mai ales, îl prinde într-o imagine, într-un instantaneu, îi comen­tează activitățile și îi apreciază aportul la binele colectiv. Deci, nu pot decât să-l laud și nu e o laudă conjuncturală”. Din punctul de vedere al academicianului Ion Pop, Teodor Ardelean este „un lider vrednic, este un om de bine, numărându-se printre puținii oameni cărora nu le poți face obiecții pentru că, întotdeauna este prezent, întotdeauna ar vrea să facă bine, să iasă ceva frumos, o construcție cât mai durabilă din mâinile și din gândul său”. De aceea îi mulțumește pentru prezența în publicistică.

Pentru Mircea Popa, cunoscut om de cultură, autor al unor lucrări fundamentale pentru conturarea profilului spiritua­lității românești, Teodor Ardelean re­prezintă Maramureșul, cu instituțiile sale de cultură, cu domeniul fabulos al cărților și îl include în categoria aleasă a oamenilor „memorabili, pe care îi întâl­nești și nu-i mai uiți”. Este „un om fer­mecător”, cu care „este o plăcere să te întâlnești, este un fel de grădină a lui Dumnezeu, cum se spune despre un om cultivat, un om cu care poți să vorbești foarte multe lucruri, un om de mare distincție”, care „impresionează prin dragostea sa față de cultură și față de tradițiile românești”, caracterizându-se printr-o „venerație cu totul specială față de societatea ASTRA”, „atașamentul său față de tradițiile căreia, față de oamenii care au reprezentat-o fiind, într-adevăr, miraculos”. Cartea lui Teodor Ardelean, afirmă domnul Mircea Popa, este una de gazetărie și marchează legătura strânsă a autorului cu meseria sa din tinerețe, când era jurnalist la ziarul „Năzuința” din Zalău. Prin tematica diversă abordată, ea se plasează într-o zonă de maxim interes pentru comunitate, constituindu-se într-o „verigă foarte necesară între trecut și actualitate”, în sensul că în paginile ei, alături de o prezentare sugestivă a realităților maramureșene, ne întâmpină numeroase portrete ale unor personalități din trecutul și prezentul nostru cultural.
Domnul Mircea Popa apreciază legătu­rile lui Teodor Ardelean cu lumea de cultură din jurul României și îl consideră un liant între românii de aici și cei din afara țării: din Uzdin, Transcar­patia, Germania etc. Recomandând cu căldură celor prezenți cartea lui Teodor Arde­lean, care introduce cititorul într-un altfel de univers decât cel familiar, Domnia Sa subliniază „ambianța ideilor pe care autorul știe să o pună în evidență foarte bine” și capacitatea acestuia de a extrage din faptele, întâmplările și evenimentele descrise „o învățătură, o idee, un proiect de viitor”, ceea ce acoperă foarte bine tocmai conceptul de bibliotecă de idei.

Ionel Vitoc, reputat arhitect clujean, mulțumește lui Teodor Ardelean pentru sprijinul material și sufletesc constant, oferit cu generozitate în organizarea Taberei de artă de la Vălenii Șomcutei și pentru faptul că membrii redacției revistei „Orașul” găsesc la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare „un loc de schimburi prie:tenești”, de dezbateri utile și sincere, prilejuite de lansările găzduite acolo.

ÎPS Andrei, unul dintre cei mai reprezentativi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, socotind că „în legătură cu conținutul cărții și cu calitățile ei literare se vor pronunța specialiștii care sunt de față”, își rezumă alocuțiunea la „câteva propoziții cu caracter doxologic”. În sensul acesta, Înaltpreasfinția Sa are cuvinte de aleasă prețuire și admirație față de misiunea pe care Teodor Ardelean și-a asumat-o, atât în cadrul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”, cât și în calitate de redactor-șef al revistei „Familia română”, și consideră că într-o lume excesiv de pragmatică cum este cea de acum, într-o lume care se secularizează tot mai accentuat, depărtându-se „de cele sfinte, de cele spirituale, de cele cultu­rale”, este mare nevoie de modele și de repere, iar Teodor Ardelean „este un reper și un luptător care nu depune niciodată armele, ci iese biruitor”, iar efectele misiunii pe care și-a asumat-o se simt nu doar în Maramureș și Transil­vania, ci în toată țara.

Vasile George Dâncu, editorul cărții, scoate în evidență importanța Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare, accentuând contribuția decisivă a lui Teodor Ardelean la edificarea acestei instituții model, precum și faptul că tot prin eforturile constante ale lui au apărut numeroase biblioteci pentru românii din afara țării. Vorbind despre implicarea lui Teodor Ardelean în fenomenul ASTRA, domnul Vasile George Dâncu îl consi­deră autorul uneia dintre cele mai importante lucrări despre această entitate socioculturală și politică a românilor din Transilvania. Nu este omis nici faptul că Teodor Ardelean este coautor al unei monografii extrem de bine documentate despre celebrul Vasile Blidaru, „un mare român din mișcarea de rezistență împo­triva comunismului”. Apreciind stilul ele­gant al tabletelor, precum și capacitatea de a concentra într-un spațiu restrâns un număr mare de fapte, evenimente și idei, domnul Vasile George Dâncu își exprimă dorința ca Teodor Ardelean „să fie mai prezent în lumea scriitorilor în calitate de actor, nu de regizor”.

Ștefan Vișovan, conferențiar universitar, cercetător științific la Biblioteca Jude­țeană „Petre Dulfu” Baia Mare, arată că „este al optulea an de când Teodor Ardelean susține o interesantă rubrică, intitulată sugestiv «Biblioteca de idei», găzduită de publicația băimăreană «GAZETA de Maramureș»”. Longevi­ta­tea aceasta îl determină pe Ion Onuc Nemeș, prefațatorul recentului volum (cel de-al patrulea se află în pregătire), să-l includă pe Teodor Ardelean într-un grup distins de scriitori care dețineau astfel de rubrici săptămânale în presa vremii lor: Radu Cosașu - „România literară”, „Dilema”; Alexandru Ivasiuc - „Contemporanul”, „România literară”; Fănuș Neagu - „România literară”, „Luceafărul”, asigurând revistelor la care colaborau „o circulație mai mare și un oarecare succes comercial”.
Observația este valabilă și în cazul de față, mulți cititori așteptând cu nerăbdare apariția „GAZETEI de Maramureș”, fiind realmente curioși să afle ce tematică abordează Teodor Ardelean în noua sa tabletă, căci, prin tabletele sale, impune publicațiilor pe care le onorează un anumit dinamism editorial, susținut, întâi de toate, de o remarcabilă diversitate în ceea ce privește subiectele abordate. În această privință este întru totul valabilă și pentru acest al treilea volum remarca pe care o făcea academicianul Ion Pop cu referire la „Pietre unghiulare pentru o... bibliotecă de idei”, și anume că tematica, de o mare diversitate, este „unificată în subteran de un program ușor de conturat: voința de a lua parte la o acțiune de echilibrare și însănătoșire a climatului cultural și a dezbaterilor de idei din societatea noastră atât de tulburată la toate nivelele în ultimul sfert de secol”. (Ion Pop, „Despre o anume vrednicie”, „Steaua”, nr. 7, 2016, p. 53).
În finalul intervenției sale, Ștefan Vișovan evidențiază faptul că „Teodor Ardelean operează cu un limbaj elevat, că are o construcție limpede și logică a frazei, precum și o evidentă proprietate a termenilor, că mânuiește cu mare dexte­ritate structurile lexicale, că are un simț lingvistic puternic ancorat în structura internă a limbii, că își permite adeseori inovații lexicale sau ortografice de bun-gust, că este dispus să polemizeze dacă este cazul, având de fiecare dată argumente peremptorii. Este un om de aleasă cultură, cu vocație de mentor. Este, fără îndoială, un spirit capabil oricând să facă diferența, să modeleze, să inspire și să mobilizeze”.
În încheierea evenimentului cultural de la Cluj-Napoca, a fost invitat la cuvânt Teodor Ardelean, care mulțumind lui Dumnezeu pentru tot ce a realizat grație zestrei sale genetice și efortului intelectual propriu de la care nu s-a retras niciodată, face un impresionant elogiu satului natal Moigrad-Porolissum, față de care se simte mereu dator și care „era peste dezvoltarea tuturor celorlalte cetăți dacice pentru că era capitala Daciei Porolissensis, limesul de nord al Impe­riului Roman, mult mai mare, mai puternică, mai dezvoltată decât Napoca, Potaissa, Apulum și toate celelalte”. În discursul său, Teodor Ardelean face o succintă, dar semnificativă trecere în revistă a propriului parcurs biografic, punctând cu evocări pline de substanță, adesea inedite, momentele cheie ale devenirii sale socioprofesionale și politice: anii copilăriei, liceul din Jibou, al cărui lider necontestat a devenit, Facultatea de Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, mun­ca de gazetar, retragerea, în anul 1983, a cărții „Fariseii lui Iehova”, implicarea în politică, demnitatea de senator și de vice­președinte al Senatului României, pro­iectarea și supravegherea construirii clădirii Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare și transformarea ei în cea mai modernă, cea mai căutată și cu cele mai frumoase rezultate între insti­tuțiile similare din țară, obținerea titlului științific de doctor în filologie, înfiin­țarea de biblioteci pentru românii din Spania, Republica Moldova, Ucraina ș.a.m.d., donații consistente de carte pentru bibliotecile unor mânăstiri, pentru Episcopia Ortodoxă a Maramureșului și Sătmarului etc.