Evaluarea Naţională între dezastru şi note de 10

Procentul de promovabilitate la Evaluarea Naţională scade în fiecare an.

Şi în 2016, Maramureşul este sub media naţională. Judeţul nostru are însă şi 8 medii de 10.

8 elevi au obţinut media 10, mai bine de un sfert dintre cei înscrişi nu au obţinut nici măcar note de trecere. Evaluarea Naţională demonstrează încă o dată că, învăţământul românesc se situează în extreme: vârful şi elevi de nota 2.

Din judeţul nostru, peste 4000 de elevi au susţinut Evaluarea Naţională între 27-29 iunie 2016 şi 8 au obţinut notă maxima: Andreicuţ Alexandru - Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai”, Dunca Alina – Şcoala gimnazială Lucian Blaga, Horvat-Marc Andreea – CN Vasile Lucaciu, Ilieş Iulia - Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai”, Nechita Corina –Şcoala gimnazială „Nicole Iorga”, Onea Vlad - Şcoala gimnazială „Nicole Iorga”, Tivadar Maria – CN „Dragoş Vodă” Sighetu Marmaţiei şi Yubaşcu Maria – Şcoala gimnazială „Liviu Rebreanu” Dragomireşti.

La nivel naţional, procentul de promovabilitate a fost de 75%. În Maramureş acesta a fost însă mai mic, de doar 73,3%, procent care ne clasează spre mijlocul clasamentului naţional. Judeţele cu cea mai mare rată de promovare au fost în acest an: Brăila - 89,2%, Cluj - 88,9%, Prahova - 86,1% şi Galaţi - 82,1%, iar Municipiul Bucureşti a avut o rată de promovare de 87,3%. Judeţele cu cea mai scăzută promovare au fost: Giurgiu - 55,1%, Teleorman - 60,2%, Caraş Severin - 65% şi Mehedinţi - 64,9%.

În judeţul nostru, peste 1000 de elevi au avut medii între 1 şi 4,99, picând evaluarea naţională. 1200 de elevi au avut medii între 5 şi 7, aproape 1000 între 7 şi 8.50 şi doar puţin peste 500 între 8.50 şi 10. 396. Elevii au depus contrestaţii, însă numai pentru 62 acestea au avut efect, ducând la mărirea notei. La simulările din acest an, procentul de promovare a fost de doar 38.43%.

Rezultatele Evaluărilor Naţionale din ultimii 12 ani

Numărul elevilor cu note peste 5 in anii 2004 - 2015 a fost:

- 2016 - 75,10% (75% înainte de soluţionarea contestaţiilor)

- 2015 - 79,36% (79,3% înainte de soluţionarea contestaţiilor)

- 2014 - 71,12% (70,78 % înainte de soluţionarea contestaţiilor)

- 2013 - 75,89% / Al doilea an cu camere video, primul cu acuzaţii că subiectele sunt simple

- 2012 - 66,12% / Primul an în care au fost introduse camere video la evaluare

- 2011 - 81,79%

- 2010 - 85,97%

- 2009 - 88,90%

- 2008 - 89,93%

- 2007 - 77,96%

- 2006 - 67,16%

- 2005 - 62,39%

- 2004 - 71,38%

Perle de la Evaluarea Naţională

Poezia „Salcâmii”, dar şi compunerea despre un obiectiv turistic le-a pus elevilor imaginaţia la încercare.

„Autorul versurilor se crede frate cu salcâmii, pentru că doar aşa îşi aminteşte el de copilăria lui, în care erau albine şi copaci”, a scris, sigur pe el, unul dintre candidaţi.

În opinia altuia, „semnificaţia versurilor arată că pe lângă salcâmi stăteau albinele, înseamnă că pe lângă salcâmi cineva a pus nişte stupi. Eu am stupi acasă şi tot lângă salcâmi îi punem”.

„Poetul nu poate să se descotorosească de imaginea copilăriei care îl bântuie doar în legătură cu salcâmii, dovadă că în timp ce copilăria lui Ion Creangă e bântuită de «La cireşe», alţii, din zone mai sărace, n-au avut parte decât de flori de salcâm pline de viespi”, a scris un altul.

Elevii au încercat să fie cât mai sinceri şi originali, atunci când a fost vorba despre compunerea privind obiectivul turistic.

„Mai demult eu am plecat de acasă, ca să mă plimb cu trenul. Mama nu a ştiut şi a fost anunţată Poliţia, care m-a găsit la Mausoleul din Focşani, pe care eu atunci l-am vizitat”, a scris unul dintre candidaţi.

„Eu mă duc vara la satul Bizigheşti, la bunicii care au murit amândoi, dar care i-au lăsat casa lui mama mea, nu la fratele ei, care e un beţiv”, a scris cu sinceritate un alt elev.

Rolul cratimei a fost şi el explicat de elevi, aşa cum s-au priceput mai bine.

„Rolul cratimei în «învie-n mine» este de a arăta că copilul din poet nu era mort dea binelea”, a scris unul dintre candidaţi, în timp ce un altul a arătat: „Cratima desparte două cuvinte care nu încap întregi în versuri de poezii”, a scris un altul.

Perle de la BAC

În aceste zile are loc şi examenul de Bacalaureat. Nici de aici nu lipsesc perlele:

„Romanul Riga Crypto şi Lapona Enigel este unul tradiţionalist, de factură modernistă”, a scris unul dintre candidaţi, confundând romanul cu poezia lui Ion Barbu.

Tot în categoria „perlelor” poate fi încadrată şi următoarea frază: „Ion este nărăvaş şi iubitor, atingând-o discret pe Ana”. Candidatul face referire la celebrul personaj din romanul Ion al lui Liviu Rebreanu.

Nici Lucian Blaga nu a scăpat de analiza critică a elevilor, care au descifrat sursa de inspiraţie a poetului: „Eu nuti strivesc corala de minuni a lumii este scrisă când poetul era sub influienţa lui Bacchus”. Absolventul a scris corect numele zeului grec, însă nu a excelat la ortografie şi gramatică.

Şi când a fost vorba despre alegerea unui roman interbelic, unii candidaţi au întâmpinat dificultăţi :„Romanul interbelic s-a născut după primul război mondial, dar nu înainte de al doilea”.

Unii absolvenţi au ales greşit Moromeţii lui Marin Preda, iar descrierea personajului a stârnit amuzamentul profesorilor corectori. „Moromeţii are ca personaj pe Marin Moromete, care are o viziune despre lume în care ţăranul român avea copii, pe care îi bătea, deoarece ei cereau haine şi fugeau cu oile la oraş, mai ales unul dintre fraţi, Nilă.”

Un absolvent a avut cu totul altă viziune despre personajul principal: „Moromete era zgârcit, dar nu era beţiv, ci era fumător”.

Şi la subiectele relativ simple elevii au greşit. Puşi să construiască un enunţ în care să ilustreze sensul conotativ al substantivului „ochi”, aceştia s-au hazardat, improvizând.

„Mama îmi scoate ochii pentru că cheltui banii pe care oricum mi-i dă tata, care lucrează în străinătate” sau „Eu mănânc ochiuri, dar nu multe”.

Un alt subiect a fost realizarea unui eseu despre rolul jocurilor pe calculator, în dezvoltarea personală.