Energie geotermală la Mireșu Mare, un vis ce poate deveni realitate

În decursul anilor, s-a discutat destul de mult despre potențialul geotermal al Maramureșului. Din păcate, discuțiile nu au avut loc în cadrul administrației județului, cum ar fi fost normal. Și povestea potențialului geotermal al județului a intrat în uitare. Sunt persoane care știu bine subiectul. Un cunoscut om de afaceri băimărean chiar a făcut demersuri către autoritățile județene și locale, dar lipsa de bani pentru o idee ce părea ciudată multora a blocat totul. Încercăm să prezentăm situația și câteva concluzii. Cea mai interesantă informație găsită este următoarea.

Pe vremea lui Ceaușescu, s-a realizat un studiu cu potențialul energetic din România pe resurse regenerabile, din zona „verde”. Unul din capitolele studiului s-a referit la energia geotermală și potențialul de la noi din țară. Trebuie spus că acest studiu nu a mai fost găsit de autoritățile de după 1989. Cu toate acestea, un exemplar a apărut în urmă cu ceva ani și, de atunci, s-a discutat în Maramureș despre această posibilă resursă de energie. O poveste frumoasă, nu cu feți-frumoși, ci cu foraje. Cu milioane de euro buget, cu renunțări și regăsiri.

Noi am văzut o sinteză a studiului, cu celebra hartă realizată în 1970, în care sunt evidențiate zonele cu potențial geotermal din România. În urmă cu mai mulți ani, după ce studiul a fost găsit, s-a mers la Fărcașa pentru discuții. În harta studiului era marcată zona care cuprinde Fărcașa și Mireșu Mare.  La Fărcașa, au fost făcute foraje, iar din puțurile respective curge apă caldă. O situație asemănătoare ar fi fost în Mireș. Dar și pe partea aceasta, de lângă Baia Mare: zona Tăuții-Măgherăuș, pe Valea Borcutului, unde se spune că s-ar fi făcut foraje. Cei de la IPEG, mai există foști conducători de acolo, știu despre forajele de pe Valea Borcutului. Toate acestea s-au fă­cut pe vremea comuniștilor. După Revoluție, altele au fost prioritățile noilor autorități. Printre altele, închiderea industriei extractive, a combinatelor. Cine să se mai ocupe de energie regenerabilă?

În ultima perioadă, subiectul a fost redescoperit, iar acum sunt alte condiții și posibilități. În plus, contextul actual poate fi o mare oportunitate pentru dezvoltarea unui astfel de proiect. Am discutat cu specialiști despre această posibilă oportunitate. Am primit explicații că este foarte posibil să existe resurse geotermale la noi, deoa­rece este o zonă vulcanică. Iar dacă ne uităm în jur vedem că în Ucraina, la Ujgorod, un investitor a realizat o stațiune cu apă geotermală de toată frumusețea.

Dar povestea geotermală din această parte de lume a început, de fapt, în Ungaria. La Mișcolț, existau izvoare geotermale care au secat după ce a început exploatarea din Ujgorod. Și așa se închide cercul. Zona din Ungaria, cea din Ucraina, studiul comunist, rezultă că în Maramureș, partea Mireșu Mare-Fărcașa, spre Tăuții-Măghe­răuș, este o zonă cu potențial geo­terma­l. Iar în România sunt două zone vulcanice în care „fierbe apa”. Una se găsește la noi: Gutâi-Țibleș.

În urma discuțiilor din anii trecuți, a și venit un profesor renumit, de la Institutul de Petrol și Gaze de la Ploiești, la noi în Maramureș. A studiat zona, a vorbit cu specialiști ai universității și a concluzionat că este foarte posibil să existe resurse geotermale. A și făcut o propunere de realizare a unor foraje în zona Tăuții, la o adâncime de 1000 de metri. Din păcate, costul, în jur de un milion de euro, a blocat orice lucrare. De atunci s-a intrat în silenzio stampa.

Zilele acestea, Consiliul Județean a anunțat încheierea unui memorandum cu OMV și Primăria de la Mireșu Mare pentru colaborare. Se vor realiza lucrări pentru găsirea de surse de energie regenerabilă. Respectiv cea geotermală.
„Dezvoltarea surselor de energie regenerabilă reprezintă una din dimensiunile cheie ale strategiei UE pentru sectorul energetic. Planul «Fit for 55» al Uniunii Europene transpune în legislație obiectivele Pactului Verde European privind neutralitatea climatică a Europei şi influențează, printre altele, viitorul tehnologic cu orientare strategică spre reducerea poluării. Autori­tățile locale sunt dispuse să aducă contribuții substanțiale în domeniul decarbonării economiei ro­mânești și continuă să lucreze cu sectorul privat care deține respon­sabilități în domeniu pentru a prioritiza adecvat acțiunile noastre și pentru a ne asigura că tranziția verde se va traduce în creștere economică și crearea de noi locuri de muncă în România“, a spus președintele Consiliului Județean, Ionel Bogdan, cu ocazia semnării acestui memorandum.

Am vorbit și cu primarul din Mireșu Mare, Ioan Mătieș, despre acest subiect.
„Aici la noi am făcut cercetări în cursul anului trecut. Despre subiect se discută din 1970. Iar despre această zonă sunt presupuneri că ar fi potențial geotermal. De aceea am pornit cu aceste cer­cetări. De fapt, m-am bazat pe trei elemente. Faptul că există acea hartă din 1970 cu potențialul termal. Apoi, avem o fântână artezia­nă în curtea Căminului cu apă sulfuroasă. Am săpat o fântână pentru incendiu, ca să am apă în caz de nevoie. Așa au cerut cei de la PSI. Nu am apucat să ajung decât la vreo 10 metri și a venit apă sulfuroasă, și am apă de suprafață. De aici încolo intervine știința de carte. Și am întrebat pe cei care știu ce se întâmplă unde există ape sulfuroase. Mi s-a explicat că, la o anumită adâncime, probabilitatea să fie apă termală este de aproape 100%.
Apoi, am făcut o înțelegere cu Universitatea de la București, cu universitari din Oslo-Norvegia și s-a ajuns la situația de acum. OMV are interes în această poveste.  Ei dețin tehnologia pentru a transforma partea de energie termală în curent electric. Ei au nevoie nu de apă termală, neapărat, ci de căldură mare. Ei bagă apa de suprafață la 3000 de metri și o scot afară la temperatură mare. În capătul ăsta au turbinele, care trans­formă totul în energie elec­trică. O energie curată, nepo­luantă. Nu este așa de sofisticată tehnologia. Din punct de vedere teoretic, e simplă, practic e mai complicat. Dar se poate face.
Ei sunt dispuși să pună la dispo­ziție sume importante pentru rea­lizarea acestui proiect. Dacă este fezabil, evident. După semnarea memorandumului, a urmat o nouă întâlnire cu cei de la universitatea  bucureșteană. Vor fi incluși și ei în memorandum. Vor veni să continue cercetările. Ne vor da câteva locuri pentru foraje, după care va urma procedura pentru cumpă­ra­rea  terenurilor sau să concesionăm.
Dar, după cercetările de până acum și din ce mi s-a spus, dacă lu­crurile merg bine și se face investiția, s-ar rezolva problema energiei electrice pentru Transilvania. Ne-am apro­pia de indepen­dența energetică, după această investiție”, a spus Ioan Mătieș.