Drumurile modernizate, piedică în calea canalizării

După ce, ani la rând, au aşteptat modernizarea drumurilor naţionale, acum primăriile au descoperit că, vorba românului, „în tot binele este şi un rău”. Mai exact, modernizarea drumurilor constituie o piedică importantă pentru modernizarea reţelelor de apă şi canal, pentru că, vreme de 5 ani, sunt interzise săpături şi lucrări care afectează asfaltul.

Pe de altă parte, până în 2018, toate localităţile din România trebuie să aibă canalizare. 

Orice plus are şi un minus! Mai exact, modernizarea drumurilor naţionale, aşteptată ani la rând de primarii maramureşeni, pune o frână importantă moderni-zării reţelelor de apă şi canalizare. Mai multe primării maramureşene se lovesc de o problemă tehnică: au fost aprobate proiecte de canalizare, dar nu pot „sparge” asfaltul, relativ proaspăt, de pe drumurile naţionale.

De fapt, cum birocraţia a amânat şi a răs-amânat proiectele de canalizare şi apă, acum, când a venit finanţarea, primarii s-au trezit în faţa unei realităţi complicate: pe drumurile naţionale modernizate nu se poate interveni 5 ani, pentru că, în caz contrar, se pierde garanţia lucrărilor! Ori Directiva Consiliului 91/271/ CEE privind epurarea apelor uzate urbane a impus României mai multe perioade de tranziţie cu privire la colectarea şi epurarea apelor uzate, termenul final fiind 31 decembrie 2018. Potrivit documentului, toate localităţile din România trebuie să aibă canalizare până la sfârşitul anului 2018. Ori, aproape 30% dintre locuinţele din judeţ nu au canalizare. Aşa că, primarii trebuie să facă slalom între cele două realităţi.

În această situaţie se află cam toate localităţile de pe tronsonul DN 18, a Drumului Baia Sprie-Bârsana şi a drumului naţional spre Cluj. De exemplu, la Sighetu Marmaţiei operatorul de apă prin care se derulează lucrarea de reabilitare a reţelei de apă şi canalizare nu a reuşit să obţină avizul de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri, iar din acest motiv se va pierde o parte din fondurile aprobate pentru executarea investiţiei. Este vorba de imposibilitatea efectuării săpăturilor pe acostamentul Drumului Naţional 18, aflat deja în reabilitare. În total, circa 300 de familii vor rămâne fără modernizarea reţelelor de utilităţi.

Şi Şomcuta Mare s-a aflat într-o situaţie similară, dar s-a găsit o soluţie. Primarul Florin Talpoş explică: „O problemă importantă tehnică este a canalizării, în septembrie anul trecut am semnat contractul de finanţare la Bucureşti, e semnat şi contractul de execuţie, urmează să obţinem avizele de la cei de la Drumuri Naţionale, pentru că, din 2011, de când am avut proiectul la Agenţia Fondului de Mediu, a intervenit reabilitarea drumului şi majoritatea primăriilor avem problema asta, pentru că lucrarea nu poate fi afectată. Am găsit însă soluţia tehnică, s-au făcut micile modificări care trebuiau făcute, am reactualizat puţin situaţia, acum proiectul e la Bucureşti în faza de obţinere a avizelor de la Drumuri Naţionale şi sper ca într-o lună de zile să începem efectiv lucrările”.

Şi primarul din Recea, Octavian Pavel s-a confruntat cu această problemă: „Avem în atenţie şi lucrarea de canalizare în localitatea Lăpuşel, avem pregătit proiectul, acolo din cauza diferenţelor de nivel din localitate, proiectantul ne-a propus soluţia de canalizare prin presiune, e o metodă mai nouă, dar foarte avantajoasă pentru noi, pentru că nu trebuie să sapi sub 90 de cm. Drumul European E58 a fost modernizat şi 5 ani nu primeşti avize să lucrezi pe drum, aşa că singura soluţie e să lucrăm în zona trotuarelor care sunt în domeniul nostru public”.

În localitatea Budeşti, aflată pe traseul drumului Baia Sprie-Bârsana, lucrurile sunt şi mai complicate. Primarul Liviu Tămaş explică că cel mai mare impediment îl constituie relieful: „Cât priveşte reţeaua de canalizare, suntem doar la stadiul de studiu de fezabilitate. Vorbind cu specialiştii, am ajuns la concluzia că pentru canalizare ne va fi foarte greu. Dacă apa urcă şi coboară, la canalizare lucrurile se schimbă. Problema este că avem diferenţe de nivel foarte mari şi nu putem săpa la adâncime de doi metri, pentru că dăm de stâncă şi piatră. Plus că, fiind casele aşezate pe deal, sunt case şi în partea de sus şi în partea de jos a uliţei, aşa că este foarte greu să aducem canalizarea de jos până la uliţă.

La noi nu se poate face un proiect tip, iar costurile ar fi foarte mari inclusiv pentru execuţie. Ca să putem face canalizarea ar fi nevoie de peste 3 milioane de euro, iar asta înseamnă că ne trebuie 3 proiecte pentru că limita unui proiect este de un milion de euro. Dar, presupunând că obţinem finanţarea, partea cea mai grea intervine la racordare, unde costurile de racordare şi întreţinere ar fi enorme. Şi am avea surpriza să nu fie folosită din cauza costurilor mari de racordare.

Eu aş insista pe un sistem clasic de fose septice, dar finanţările europene nu acceptă fose septice. Dar, pe o motivare bine fundamentată, şi cu ajutor de la Guvern, poate reuşim această variantă, cu canalizarea pe grupuri de case.

Pentru că relieful nu ne permite altfel. Ne-am gândit să ne creăm un serviciu de vidanjă pentru fosele septice, să achiziţionăm o asemenea maşină şi pe urmă să facem un contract aşa cum avem cu salubrizarea. Asta ar fi singura soluţie realistă. Al doilea aspect este că trebuie să ţinem cont că suntem într-un sat de munte şi aproape în fiecare gospodărie există animale. Şi nu ne putem desprinde de animale, pentru că în momentul când facem asta dispărem ca şi zonă rurală şi dispare o parte din frumuseţea satului. Aşa că şi de problema aceasta trebuie să ţinem cont”.

„Pe toate drumurile naţionale care au fost reabilitate şi pe traseul Drumului Baia Sprie – Bârsana nu se pot face lucrări pentru canalizări sau alte subtraversări. Mai exact, este vorba de DN 1C Baia Mare – Dej, Baia Mare – Satu Mare şi DN 18. Conform legii în vigoare nimeni nu are dreptul să facă lucrări care presupun afectarea asfaltului, pe perioada cât lucrarea este în garanţie. Primăriile care au de gând să facă lucrări de canalizare sau alte lucrări ce presupun săpături, trebuie să găsească alte variante, pe sub poduri sau pe alte locuri unde au posibilitatea să treacă cu conductele, dar fără să se atingă de asfalt. De aceea sunt plătiţi proiectanţii să-şi pună mintea la contribuţie să proiecteze reţelele în aşa fel încât să se conformeze pe unde se poate executa lucrarea. Nu noi le dăm soluţiile, ci ei trebuie să le găsească pentru că sunt proiectanţi”.

Vasile Şpan, director executiv al Direcţiei Tehnice din cadrul CJ Maramureş