Drumul 2 în 1. Autostrada Nordului între Someș Expres și Baia Mare – Vaja

După cum se știe, Maramureșul, partea de nord a României, până în Suceava, nu are nicio legătură la drumuri de mare viteză, fie autostrăzi, fie drumuri rapide (sau drumuri expres cum le mai spune acum), iar spre Ungaria nici atât. Din țara vecină se ajunge ușor pe autostrada M3 pe care mergi până în Viena și unde mai vor mușchii șoferilor, în întreaga Europă. De vreo 15 ani se tot discută de drumul rapid Baia Mare - Vaja și tot de atâția ani au loc amânări până la Calendele grecești.

Acum, din nou povestea drumului Expres a fost pusă pe tapet, recent. Versiunea de acum spune că acest drum se va face din fonduri europene. De parcă nu ar fi fost de ajuns un astfel de drum, zilele trecute a apărut un alt proiect de care s-a mai vorbit în ultima perioadă. Autostrada Nordului a primit binecuvântare parla­mentară.

Astfel, Camera Deputaţilor, în ca­litate de for decizional, a adoptat proiectul de lege care aprobă obiectivul de investiţii „Autostrada Nordului”. Această lege va merge la promulgare la președintele țării.
Potrivit legii, termenul de execuţie este de 4 ani de la data intrării în vigoare a legii, iar prevederile se aplică din ianuarie 2021.
Legea aprobă executarea obiectului de investiţii Autostrada: Vama Petea – Satu Mare – Baia Mare – Dej – Bistriţa – Vatra Dornei – Suceava, denumită în continuare „Autostrada Nordului”.
Investiţia se finanţează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, din credite externe şi din fonduri europene.
Iniţiativa legislativă a fost adoptată de Senat în 20 martie 2019.
Acest proiect a plecat de la cei din Bistrița, sătui și ei de lipsa unor legături spre drumuri rapide și cu ieșire spre Europa. Vă prezentăm date din expunerea de motive ale acestui drum.

În anul 2016, Guvernul a aprobat Master Planul General de Transport al României, document strategic care stabilește principalele direcţii de dezvoltare a infrastructurii de transport din România, pe toate modurile de transport: rutier, feroviar, naval, aerian şi multimodal. Documentul ar trebui să prezinte cadrul general de dezvoltare a infrastructurii de transport şi sursele de finanţare până în anul 2030. Seriozitatea cu care sunt respectate documentele de importanţă strategică a fost demonstrată de faptul că, anterior, Strategia de dezvoltare a reţelei de drumuri autostrăzi din România prevedea ca în anul 2018 să fie finalizată autostrada dintre Cluj şi Borş, realizându-se astfel legătura directă şi rapidă dintre cetăţenii din Ardeal cu Ungaria, Austria, Germania.
În plus, multe alte drumuri naţio­nale nemodernizate ur­mau să fie transformate în drumuri expres, pentru a reduce timpul necesar deplasărilor cu autovehiculele între principalele zone ale ţării.
În Master Planul General de Trans­­port al României, care în­lo­cuieşte strategia anterioară deoa­rece aceasta nu a fost im­­­ple­­­­mentată, pentru municipiul Bistriţa este prevăzută în perioada 2027-2030 doar realizarea unui drum expres, denumit „Someş Expres”, care să lege capitala judeţului Bistriţa-Năsăud de Dej. Iar Dejul va fi legat de Turda, la Sud, şi Halmeu, la Nord, prin acelaşi tip de drum, în perioada 2028-2032. O ramură de 29 de km se va desprinde din acest drum expres şi va merge spre Petea, dar nu înainte de 2030-2032. Se poate constata cu uşurinţă că, într-un scenariu optimist, bistriţenii vor putea trece în Ungaria pe la vama Petea abia peste 14 ani, prioritate având ajungerea la graniţa cu Ucraina. De asemenea, o autostradă sau un drum expres care să lege Bistriţa de Moldova, prin Vatra Dornei, nici măcar nu sunt luate în considerare.
Realizarea unei infrastructuri de comunicaţii rutiere modernă, rapidă şi sigură, care să lege Bistriţa de Moldova şi de Ungaria, va conduce la dezvoltarea rapidă a judeţului din mai multe puncte de vedere. Pe de-o parte, forţa de muncă ar putea migra cu mai multă uşurinţă, având căi de acces rapide şi sigure. Din acelaşi motiv, transportul produselor finite se va face mai rapid şi cu costuri mici, activităţile turistice vor fi încurajate, mobilitatea elevilor şi stu­denţilor va creşte.
Similar principiului vaselor comunicante, surplusul de forţă de muncă ar putea migra temporar în zonele mai dezvoltate economic, pentru a găsi locuri de muncă, banii câştigaţi vor fi investiţi în majoritate în zonele de origine, dezvoltându-le şi pe acelea, ceea ce va conduce, în timp, la o dezvoltare armonioasă a tuturor zonelor.
Existenţa unei autostrăzi care să lege peste 2 milioane şi jumătate de cetăţeni din Ardeal cu Occidentul va contribui semnificativ la dezvoltarea sustenabilă a Româ­niei pe termen lung, prin creşterea conectivităţii intermodale între regiuni, accesul populaţiei şi al mediului de afaceri la reţeaua de transport şi susţinerea dezvoltării regiunilor cu potenţial de creştere economică.
Un alt motiv, el însuşi suficient pentru modernizarea drumurilor, este acela că se va micşora consi­derabil numărul oamenilor care îşi pierd viaţa în accidente rutiere. Deşi mai rapide, drumurile vor fi şi mai sigure, orice întârziere în executarea lucrărilor putând fi considerată ca o asistare pasivă la producerea a numeroase accidente cu pierderi de vieţi omeneşti.
Dacă nu i se impune din exterior, Guvernul nu va reloca fonduri pentru îmbunătăţirea infrastructurii rutiere din judeţul Bistriţa-Năsăud, acesta fiind astfel con­­damnat la stagnare economică şi, în timp, chiar la declin, datorită lipsei de conectivitate rutieră.
Iniţiativa legislativă propune ca, prin lege, să se aprobe executarea obiectivului de investiţii Autostrada Nordului, pe ruta: Vama Petea - Satu Mare - Baia Mare - Dej - Bistriţa - Vatra Dornei - Suceava.
Autostrada Nordului va fi finan­ţată de la bugetul de stat, din cre­dite externe şi din fonduri europene. Ministerul Transporturilor va fi ministerul res­pon­s­abil pentru coordonarea realizării acestui obiectiv de investiţii. Termenul de execuţie va fi de patru ani de la data intrării în vigoare a legii.
Acest proiect a fost depus, el a beneficiat și de sprijinul parlamentarilor maramureșeni și a celor din Satu Mare și Suceava. Până la urmă a intrat în Senat și acum, recent, în Camera Depu­taților devenind lege. Dar și acest proiect a avut de suferit, ca mai toate proiectele de infrastructură. După ce a fost depus au apărut „baronii locali” care au încercat să impună ca drumul să treacă prin localitățile lor sau ale celor care fac parte din cercul prietenilor, rudelor, a celor din partid. Până la urmă s-au depus amendamente care ar fi dus autostrada Nordului de la Vama Petea la Vama Oar (mai jos de Petea). Aici această parte de drum s-a numit Someș expres și sub această denumire a figurat în planurile celor care conduc o bucată de vreme. Se și spunea că autostrada Nordului a devenit Someș Expres. Dar în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților, unde acest proiect de lege a fost dezbătut, au fost respinse amendamentele, iar Autostrada Nordului a rămas de la Petea la Suceava.
Practic, pe porțiunea Satu Mare - Baia Mare erau în discuții două drumuri de mare viteză. Autostrada Nordului și Drumul Expres Baia Mare - Vaja.
Acum, după ce Camera Deputa­ților a decis că legea e lege și a trimis-o la promulgare, avem cele două drumuri de mare viteză în lucru, cum s-ar spune. Ceea ce pare o prostie deoarece nu poți face două autostrăzi pe același traseu. În acest context este greu de spus care din ele se va executa. Pentru maramureșeni, Drumul Expres Baia Mare - Vaja ar fi mai ușor de făcut, vorbim de vreo 70 de kilometri, dar trebuie să ne gândim și la ceilalți. Soluții ar fi: drum expres până la Baia Mare. Important este ca băimă­renii, maramureșenii să aibă un drum rapid spre Ungaria și de acolo mai departe. Și un astfel de drum trebuie realizat încă de ieri. Dacă circuli din Baia Mare la Satu Mare pe Drumul European E58, un drum bun, dar cu o bandă de circulat pe sens, este horror. O aglomerație de nedes­cris, nu mai vorbim de tiruri și mașini mari, autobuze, autocare. Trebuie rezolvată această si­tuație. Singura rezolvare fiind o auto­stradă sau un drum expres.
Ne amintim de vremuri nu demult apuse, cu miniștri ai Transporturilor de toată groază, oa­meni care și-au bătut joc de cei mulți cu soluții de tot rahatul.
De exemplu Radu Berceanu și Gheorghe Do­bre, miniștri ai guvernelor pede­liste, au declarat la Baia Mare că municipiul nostru nu are nevoie de drumuri rapide cu două benzi pe sens. Pentru Baia Mare ajunge o singură bandă pe sens, spunea Berceanu, chiar nervos că mara­mureșenii au tupeul să vrea un drum normal, ca în toată lumea. Au trecut acele vremuri, cu miniștri care au intrat în uitarea istoriei recente, dar sperăm că nu se va întâmpla la fel și acum. Adică, nexam drumuri.
Poate de această dată avem noroc și ne legăm de marile artere europene, acum în doi, trei ani, nu peste un deceniu, două sau niciodată.
Dintre politicienii maramureșeni care activează în Parlament a venit doar un ecou. Deputatul Sorin Bota a trimis un scurt comunicat cu subiectul Autostrada Nordului.
„În şedinţa Comisiei pentru transporturi şi infrastructură a Camerei Deputaţilor, astăzi, împreună cu colegii mei, am votat pentru aprobarea obiectivului de investiţii «Autostrada Nordului». În urma adop­tării unui raport favorabil pentru acest act normativ, proiectul de lege îşi va continua parcursul legislativ la plen, iar ulterior, la promulgare pe agenda Preşedin­telui României. Actul normativ vine în ajutorul infrastructurii rutiere din judeţul Bistriţa Năsăud, judeţ condamnat la stagnare econo­mică din lipsa conectivităţii rutiere”, a spus Bota în comunicatul trimis.

*

Vă prezentăm și o variantă a acestei povești venită dinspre Satu Mare. Adică, cum s-a prezentat în județul vecin povestea drumului cu profil de autostradă. Era pe vremea ministrului trandafiriu, Cuc. Un alt ministru de toată coma.
Discuții despre o autostradă care să lege nordul celor două provincii istorice au început încă din 2015, fiind mai ales susținută de societatea civilă. Drumul ar fi permis accesul rapid al moldovenilor la infrastructura de mare viteză din Ungaria, mai ales că țara vecină s-a mișcat mult mai repede decât România, iar autostrada M3 se apropia cu rapiditate de zona de frontieră. Inițiativa a fost preluată de parlamentari, mai ales după protestul civic #șîeu, iar „Autostrada Nordului”, care presupu­nea asigurarea legăturii rapide între Suceava și Petea, a fost codificată în lege.

În județul Satu Mare, traseul urmat de autostradă trebuia să fie cel al Drumului European 58, iar apoi, din Satu Mare spre Petea, pe DN 19A, șoferii puteau ajunge rapid în țara vecină. La 50 de km de vamă, șoferii urmau să urce pe autostrada M3.
Sătmărenii sperau ca proiectul pentru autostradă să vină cu modificări ale drumului european, unele care să permită o viteză mai mare, deci călătorii mai rapide și mai sigure spre destinații precum Baia Mare, Dej și Bistrița, dar și Vatra Dornei și Suceava.
Doar că odată publicată Strategia Fiscală, Autostrada Nordului „s-a transformat”, pe hârtie, în drum expres, Petea – Satu Mare și autostrada Nordului Baia Mare – Suceava. La publicarea pe SEAP și porțiunea de autostradă a devenit tot drum expres.
Totuși, diferența dintre drumul expres și autostradă nu este așa de mare, dacă ne uităm la documentele publicate chiar de CNAIR (pe atunci CNADNR) și care stabilesc normativele din domeniu. Documentele arată că construcția drumurilor expres va fi făcută în așa fel încât să se țină cont de o ulterioară transformare a lor în autostrăzi.
Pentru sătmăreni, câștigul mare ar fi fost transformarea drumului european într-unul expres, cu viteze mai mari. În plus, sectorul de drum este unul extrem de tranzitat, iar măsurile suplimentare de siguranță care vin odată cu drumul expres ar fi putut contribui la scăderea numărului de accidente rutiere.
Normativul CNAIR prevede o viteză de 120 km/h pentru drumurile expres din zona de șes, asta deși, potrivit Codului Rutier, drumurile expres sunt în continuare asimilate celor europene și naționale. Documentele consultate nu explică dacă, odată construite mai multe drumuri de mare viteză, legislativul va opera modificări ale Codului Rutier. Drumul expres mai prevede și două sensuri de circulație cu cel puțin două benzi pe sens, separate de un spațiu median cu parapet de siguranță, pentru împiedicarea trecerii accidentale a vehiculelor pe calea opusă.
La fel ca în cazul autostrăzilor, accesul pe drumurile expres se face prin benzi pentru accelerare și decelerare și sunt dotate cu spații de parcare, baze de întreținere și garduri de protecție. În plus, drumurile expres nu intersectează la nivel cu nici o altă cale de comunicație. Intersecțiile cu alte căi de comunicații vor fi denivelate, spun specialiștii. Până la urmă și sătmărenii au apărut în această formă finală a Autostrăzii Nordului. Doamne ajută!