Drum expres sau autostradă. Orice, dar să fie! Despre Baia Mare-Suceava și Baia Mare-Satu Mare

Deputatul PNL Călin Bota, inițiatorul grupului parlamentarilor care susțin Autostrada Nordului, a avut o nouă întâlnire cu directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Mariana Ioniță, pentru a discuta pe tema stadiului acestui proiect de infrastructură care va lega Baia Mare de Suceava. La discuții au participat deputații Diana Morar (Bistrița), Angelica Fădor (Suceava) și Adrian Cozma (Satu Mare.

,,Am primit o veste bună pentru Maramureș de la CNAIR. Peste circa o lună, va putea fi semnat contractul pentru studiul de feza­bilitate ce vizează tronsonul Baia Mare – Bistrița-Năsăud din Autostrada Nordului, în care se află inclus și tronsonul Baia Mare – Jibou, pe care ni l-am asumat în campania electorală în fața maramureșenilor. O altă veste bună este că acei 11,5 km, care fac legătura între Satu Mare și Oar, se află și ei în fază avansată pentru realizarea studiului de fezabilitate. Acest drum se va conecta la Drumul expres Baia Mare - Satu Mare, un proiect realizat în parteneriat cu Consiliul Județean Maramureș și Consiliul Județean Satu Mare. Mă bucur că acest proiect extrem de important pentru dezvoltarea Ma­ra­mureșului se află pe făgașul cel bun și se va putea finaliza cât mai curând, în beneficiul românilor din nordul țării”, a declarat Călin Bota, la finalul întâlnirii cu conducerea CNAIR.

Conform Master Planului General de Transport al României, legătura între Baia Mare și Suceava va fi realizată astfel: Drumul expres Baia Mare – Bistrița, numit Someș Expres, și Drumul Trans Regio Bistrița – Vatra Dornei – Suceava, numit generic Bucovina. Acest proiect de infrastructură va realiza legătura dintre Coridorul 3 (București – Regiunea Nord Est) și viitorul punct de trecere al frontierei din zona Oar.

Grupul parlamentarilor care susțin Autostrada Nordului a fost inițiat de deputatul liberal Călin Bota, din dorința de a impulsiona realizarea acestui obiectiv de infrastructură extrem de important pentru dezvoltarea tuturor regiunilor din nordul țării.

L-am întrebat pe deputatul mara­mu­reșean și despre tronsonul Baia Mare-Satu Mare, cu ieșire în Ungaria. Inițial, se vorbea de Vaja, dar în ultima perioadă s-a luat în calcul punctul de trecere al frontierei de la Oar. Am cerut cla­rificări.
„În cazul acestui drum important, este vorba de o modificare de traseu, din cauza faptului că în Ungaria nu se mai poate face punctul de trecere al frontierei unde fusese stabilit inițial, deoarece acolo există un sit Natura 2000. Acel studiu de fezabilitate va fi refăcut. Atunci când s-a întocmit pentru Baia Mare-Vaja era o altă situație, astăzi lucrurile s-au schimbat, mai multe drumuri vor să facă parte din autostrada Nordului. Și, cam într-o lună, va fi semnat contractul pentru tronsonul Baia Mare-Bistrița. Vom vedea exact în ce regim de drum se va încadra. Oricum, va fi un drum de mare viteză, dar nu știm încă dacă se va numi autostradă sau drum expres. Asta va rezulta din studiul de trafic care va fi încorporat în studiul de fe­zabilitate.
Vor fi și discuții cu pri­vire la sursa de finanțare. Urmează, în perioada următoare, să avem toate aceste răspunsuri.

La Consiliul Județean este pregătit deja studiul de fezabilitate și urmează, în maximum două luni, să fie lansată procedura de achiziție.  Realizarea lui va dura minimum 12 luni. Trebuie studiat tot traseul și aleasă soluția fezabilă. Va depinde mult de ce se va găsi în subsol. Să ne aducem aminte de lucrările la bulevardul București, când a fost modernizat. A durat mai bine de doi ani. Au fost zone în care s-a săpat la o adâncime de trei metri pentru a ocoli unele situații și pentru a se stabiliza structura drumului. Iar lucrările la drum ar putea începe în 2023, indiferent că discutăm de tronsonul Baia Mare-Satu Mare, sau Baia Mare-Jibou”, a spus Călin Bota.
L-am întrebat pe parlamentarul maramureșean de ce se lucrează atât de mult la realizarea drumurilor, în general, în România.
„Nu are cine să lucreze. Sunt  aceiași operatori economici occidentali care subcontractează lu­crări la firme românești. Din păcate, noi nu avem capacități productive în zona asta. În Mara­mureș, pe proiecte medii și mici era la un moment dat un blocaj. Aveam PNDL-ul în lucru și nu puteau să lucreze. Au fost firme din județ care au avut câte zece contracte și nu au putut executa mai mult de trei și i-au blocat pe toți ceilalți. Soluția? Noi am început la Ministerul fondurilor europene, când era Boloș ministru. Am avut discuții cu operatorii din construcții pentru a asigura niște finanțări în vederea retehno­lo­gizării și achiziționării de capa­cități de producție, utilaje. Ce aveam noi asigurat de la Comisia European[ se referea la operatorii mici și mijlocii. Or, operatorii din construcții care să poată să rea­lizeze astfel de lucrări nu sunt întreprinderi mici sau mijlocii. Sunt societăți cu capital mare. Din păcate, discuțiile s-au blocat, nu
s-au dus mai departe. Au venit alegerile, iar cei care guvernează alături de noi, liberalii, au alte priorități. Deci, e puțin cam complicat”, a  explicat deputatul li­beral, Călin Bota.

„Nu are cine să lucreze. Sunt  aceiași operatori economici occidentali care subcontractează lu­crări la firme românești. Din păcate, noi nu avem capacități productive în zona asta. În Mara­mureș, pe proiecte medii și mici era la un moment dat un blocaj. Aveam PNDL-ul în lucru și nu puteau să lucreze. Au fost firme din județ care au avut câte zece contracte și nu au putut executa mai mult de trei și i-au blocat pe toți ceilalți”.
Calin Bota, deputat PNL